Rectorul USM, Igor Șarov: După 1918, în Basarabia a fost o viață spirituală intensă, iar după venirea sovieticilor, în 1940, populația băștinașă a fost supusă unui val de represiuni, fiind decimată intelectualitatea

După anul 1918, când a avut loc Marea Unire, în Basarabia s-au deschis multiple instituții de învățământ și știință, iar viața spirituală a luat amploare. Declarația aparține istoricului Igor Șarov, rector al Universității de Stat din Moldova (USM) și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema: „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, organizate de IPN.

Potrivit istoricului, perioada de glorie pentru Basarabia au fost cei 22 de ani, cât teritoriul dintre Prut și Nistru a fost parte a statului român. După venirea sovieticilor, populația băștinașă a fost supusă unui val de represiuni, fiind decimată intelectualitatea.

Potrivit istoricului Igor Șarov, în perioada 1918-1940, Basarabia a cunoscut o puternică dezvoltare economică, culturală și socială. Au fost deschise mai multe instituții de învățământ general și superior. Până în anul 1918 – anul Marii Uniri, în Basarabia nu exista o rețea de instituții de învățământ cu predare în limba română și nu erau cadre didactice suficiente cu pregătire pedagogică necesară.

„După 1918 a fost o viață spirituală intensă și faptul că mulți ani am fost privați de dreptul de a afla că Teatrul Național a fost creat în anul 1920, iar anul declarat era „după război”, nu este altceva decât un crâmpei de luptă identitară. Adică se inducea ideea că tot ce este bun a fost creat după 1945, nicidecum în perioada interbelică. „Viața Basarabiei” din 1932, era revista unde își publica lucrările Constantin Stere, care a dominat cu autoritatea sa perioada interbelică. Era o viață artistică și literară extraordinară. Exista revista „Cuvânt moldovenesc”. La cele patru universități care existau în spațiul românesc la Iași, București, Cluj și Cernăuți, apar și primele instituții de învățământ superior în Basarabia. Cea din 1927 este Facultatea de Teologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și în 1932 apare secția de Agronomie a Universității din Iași care se transformă în Facultatea de Agronomie a Universității din Iași la Chișinău”, a spus istoricul Igor Șarov.

Igor Șarov spune că deschiderea instituțiilor de învățământ superior în Basarabia a contribuit la crearea unei noi generații de intelectuali. Potrivit istoricului, religia era un pilon de bază al identității naționale, iar inaugurarea Facultății de Teologie la Chișinău a jucat un rol important în acest sens.

„În planul de studii la Facultatea de Teologie erau incluse și Istoria Românilor, Literatura Română, fiind predate de Alexandru Boldor, înțelegând prea bine că cei 106 ani de ocupație rusă a Basarabiei nu puteau să nu producă efecte. Ambele facultăți au jucat un rol extraordinar. De asemenea, știința basarabeană s-a integrat organic în știința românească. Exemple ar putea fi multiple, inclusiv Observatorul de la Dubăsarii Vechi al lui Donici, cu studiile pe care le făcea. Atât în domeniul educației, cât și în domeniul culturii au fost făcute eforturi considerabile. Să nu ne temem să vorbim și de crimele odioase ale unui regim. Noi am trecut prin perioada anilor 1940 până în 1952. Au fost trei valuri de deportări care ne-au lipsit de intelectualitate. Noi am rămas fără intelectuali”, a explicat Igor Șarov.