Războiul hibrid. Vladimir Putin virusează Ucraina de Ziua Constituției

Sursa: ziare.com

Ucraina a fost ţinta unui masiv atac informatic la începutul acestei săptămâni. Un virus asemănător cu WannaCry, folosit pentru atacul din luna mai care a afectat multe state din Uniunea Europeană şi SUA, a paralizat acum instituţiile publice din Kiev, mai multe bănci şi companii.

Mai mulţi oficiali ucraineni bănuiesc că în spatele atacului se află armata de hackeri condusă de Vladimir Putin.

„Războiul din mediul online a produs groază printre milioane de utilizatori de computere şi a provocat importante pagube materiale companiilor şi instituţiilor publice. Aceasta este doar o parte din războiul hibrid dus de Imperiul Rus împotriva Ucrainei”, a scris pe Facebook Anton Gerashenko, membru al parlamentului ucrainean.

În acest moment nu există o confirmare oficială în ce priveşte autorii atacului şi va fi greu de obţinut, dar contextul i-a determinat pe mai mulţi experţi în securitate să bănuiască Moscova, deşi, în aceeaşi zi, mai multe companii din Rusia s-au plâns şi ele că au computere infectate.

Urmele virusului au fost găsite într-un soft realizat de compania locală M.E.Doc care foloseşte sistemul de operare Microsoft Windows. Acest program e unul de contabilitate şi e utilizat pe scară largă de către firmele şi instituţiile din Ucraina.

Virusul a fost plasat într-o versiune de update a programului M.E.Doc, iar efectul a fost blocarea tuturor computerelor care utilizau programul şi, apoi, răspândirea virusului de la un terminal la altul.

Un spion ucis ziua-n amiază mare

Atacul a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei, în care ucrainenii sărbătoresc câştigarea independenţei faţă de Rusia.

Cu câteva ore înainte de a fi declanşat atacul cibernetic, Maksim Shapoval, un ofiţer de informaţii militare, a fost ucis de o bombă plasată în maşina sa. A fost ultima victimă dintr-o serie de atentate care au vizat persoane ce critică şi luptă cu politica de forţă a Kremlinului.



Atacul cibernetic apare într-un context şi mai ciudat. Cu doar două săptămâni în urmă, cetăţenii ucraineni au primit dreptul de a circula fără viză în Uniunea Europeană. Această decizie luată la Bruxelles pentru a susţine drumul către piaţa comună a Kievului a fost întâmpinată cu entuziasm în Ucraina. Mulţi turişti din republica vecină, aflaţi pe aeroporturile din Europa, ridicau degetele în semn de victorie la anunţul veştii ridicării vizelor, scrie New York Times.

Călătoria fără vize în Europa înseamnă un sprijin imens pentru consolidarea independenţei Ucrainei în raport cu Rusia.

Criza ucraineană demonstrează cel mai bine modul în care Rusia continuă să dezvolte armele războiului hibrid, dar nimic nu e nou sub soare.

Într-un articol publicat de NATO Review Magazine, intitulat „Influenţa hibridă, lecţii din Finlanda”, se descrie modul cum a reuşit micuţul stat să-i reziste Moscovei în perioada Războiului Rece şi cum a evoluat acest conflict perpetuu.

„Rădăcinile metodelor de luptă hibridă folosite de Rusia se găsesc în epoca sovietică, chiar dacă denumirea este de dată recentă. În trecut, războiul hibrid purta un nume mult mai paşnic - măsuri active, iar acestea constau în răspândirea de informaţii false şi crearea de organizaţii în Occident.

Aceste acţiuni făceau parte din politica externă a Rusiei. Astăzi, tacticile sunt destul de asemănătoare cu cele folosite în trecut, dar tehnologia şi mediul informaţional actual le-au transformat în acţiuni mult mai eficiente şi mult mai complexe”, scrie publicaţia oficială a NATO.

Când Moscova face daruri

Rusia, pentru a-şi atinge obiectivul, foloseşte o atitudine duală în care, pe de-o parte, oferă daruri, iar pe de altă parte, creează probleme.

În iarna 2015-2016, autorităţile din Rusia au început brusc să lase imigranţi din state terţe să ajungă la graniţa dintre Finlanda şi Rusia. Graniţa rusească e controlată de FSB, principala agenţie de informaţii care se subordonează şefului statului.

Cei 1.500 de imigranţi nu au provocat o criză în Finlanda, dar aceasta a fost o ameninţare a Kremlinului. Un oficial de la Moscova a spus că pe teritoriul Rusiei trăiesc 11 milioane de imigranţi, făcând referire la faptul că pot provoca oricând o criză umanitară la graniţa cu Finlanda, scrie publicaţia NATO.

În acelaşi articol se arată că Moscova are probleme în a influenţa opinia publică din Finlanda pentru că există o reticenţă consolidată încă din perioada Războiului Rece vizavi de informaţiile venite de la răsărit.

Dar această influenţă devine mai eficientă atunci când ştirile false ţintesc grupuri restrânse de populaţie, de exemplu, sunt atacate persoanele mai în vârstă cu poveşti despre faptul că Finlanda este un membru neînsemnat al Uniunii Europene, iar în aceste comunităţi, astfel de poveşti pot prinde, pentru că printre persoanele în vârstă există un sentiment al marginalizării şi o percepţie că modul de viaţă şi cultura finlandeză sunt diferite de cele ale europenilor.

O altă strategie e ţintirea minorităţii ruseşti de pe teritoriul Finlandei cu ştiri despre faptul că acest grup este discriminat şi ameninţat de politica statului finlandez, scrie publicaţia citată.

În acest timp, Partidul Republican din SUA, susţinător al preşedintelui Donald Trump, tinde să devină şi un susţinător al lui Putin, cum scrie Evan McMullin, comentator Washington Post:

„Fără ca membrii şi liderii să realizeze încă, Partidul Republican riscă să devină o formaţiune aliniată dorinţelor lui Vladimir Putin. E destul de uşor de argumentat că republicanii seamănă tot mai mult cu formaţiunile care-l susţin pe Putin în Europa. Oferindu-i preşedinţia lui Donald Trump, baza partidului a devenit mult mai favorabilă Moscovei, iar conducerea partidului este dezinteresată de investigarea şi prevenirea interferenţelor ruseşti în politica americană”.

Aşa că, în orice moment, oricine poate deveni victimă a acestui nou tip de război. Pentru a trece peste această provocare e nevoie de mai mult decât ultimul tip de antivirus.

Sursa: ziare.com