Războiul din Iran le-a adus consumatorilor europeni o factură de peste 100 de miliarde de euro

Potrivit comisarului european pentru Energie, războiul din Iran a generat până acum costuri de peste 100 de miliarde de euro pentru consumatorii de energie din Uniunea Europeană.

Creșterea preturilor la energie provocată de războiul din Iran i-a costat deja pe consumatorii europeni peste 100 de miliarde de euro, a declarat marți comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen.

„Aceasta, desigur, ne arată cât de rău este pentru noi să fim dependenţi, cât de nesustenabil este să depindem de surse de energie din alte părţi ale lumii”, a afirmat Jorgensen la Dublin, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană.

Prețurile la motorină și benzină au crescut recent. În acest context, președintele american Donald Trump a luat în considerare oprirea exporturilor de motorină.

O asemenea măsură ar putea avea consecințe importante pentru Europa, în condițiile în care Statele Unite au fost unul dintre cei mai importanți furnizori ai continentului.

„Am trimis un semnal foarte clar omologului meu american şi, de asemenea, publicului, şi anume că nu este în interesul nimănui, nici al SUA, nici al nostru, să nu avem un flux de energie cât mai liber posibil în aceste vremuri dificile”, a menționat Jorgensen.

Comisarul european pentru Energie a declarat că este mulțumit de faptul că secretarul american al Energiei, Chris Wright, a respins ideea interzicerii exporturilor.

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a spus că organizația oferă consultanță partenerilor din întreaga lume, inclusiv Statelor Unite, în privința piețelor de motorină și benzină.

„Europa este una dintre regiunile cele mai expuse, dacă nu chiar cea mai expusă, când vine vorba de motorină, pentru că Europa importă o cantitate uriaşă de motorină, şi ne apropiem de sezonul dificil, sezonul de iarnă”, a spus Birol la Dublin.

În ceea ce privește o posibilă eliberare a stocurilor, Birol a precizat că AIE monitorizează îndeaproape piețele produselor petroliere.

Jorgensen a făcut referire și la un proiect de lege negociat în prezent de statele membre și de Parlamentul European. Inițiativa urmărește reducerea consumului de combustibili fosili și stimularea electrificării.

„Trebuie să înlocuim combustibilii fosili, acele molecule poluante şi scumpe importate, cu energie produsă la nivel local, cu electroni verzi”, a spus el.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că o eventuală decizie a lui Donald Trump de a interzice exporturile americane de motorină ar putea avea efecte directe și asupra prețului motorinei din România.

„SUA exportă către întreaga lume aproximativ 1,4–1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie formată în principal din motorină. Vorbim despre un furnizor pe care piața mondială nu îl poate șterge din calcule printr-o simplă declarație politică.

Cererea mondială de diesel este de ordinul a 30 de milioane de barili pe zi. Exporturile americane reprezintă astfel aproximativ 5% din cererea mondială. Pare puțin doar dacă ignorăm cum funcționează o piață tensionată: prețul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieței petroliere, în condițiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu și Rusia și ale presiunii asupra rafinăriilor”, explică Dumitru Chisăliță.

Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează că Europa ar fi expusă direct într-un asemenea scenariu.

„Livrările americane către continent au coborât de la circa 540.000 barili pe zi la începutul lui august la circa 350.000 barili pe zi spre sfârșitul lunii. Importurile europene totale de motorină fuseseră de aproximativ 1,56 milioane barili pe zi în iulie. Dacă raportăm cele 350.000 de barili la această bază, obținem aproximativ 22%”, explică expertul în energie.

„O interdicție americană nu ar însemna că fiecare litru care pleacă acum din SUA spre Europa dispare definitiv din consum. Comercianții ar căuta alte surse, iar rafinăriile ar încerca să răspundă. Întrebarea este la ce preț. Când mai mulți cumpărători licitează pentru aceleași cargouri, factura crește înainte să apară o penurie la pompă.

Într-un scenariu de interdicție completă menținută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10–0,25 euro/litru în Europa, față de situația în care SUA continuă să exporte, independent de evoluțiile crescătoare ale țițeiului/motorinei din ale cauze (Blocarea Stramtorii Hormus, Blocarea Bab el-Mandeb, Reducerea capacității de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar și transmiterea costului în prețul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51–1,20 lei/litru. Sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.

La 26 septembrie 2026, motorina standard se situa în jurul valorii de 10,95–11,05 lei/litru, în funcție de sursa de monitorizare și de stație. Din acest punct, atingerea nivelului de 11,50 lei/litru ar însemna o creștere de aproximativ 55 de bani.

Dacă o interdicție totală ar fi anunțată acum, iar cotațiile europene ar reacționa, acest prag ar putea fi atins în aproximativ una până la două săptămâni. Nivelul de 12,20 lei/litru presupune o majorare de circa 1,25 lei și ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni. Acest lucru s-ar întâmpla doar dacă restricția persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă, iar majorarea prețului angro se transmite la pompă.

„Al doilea prag nu este inevitabil”, explică Dumitru Chisăliță.

„Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprăzecea criză din Policriza în care este, să primească încă un șoc de cost. Dacă interdicția rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacție se va măsura în săptămâni, nu în ani”, subliniază președintele AEI.

Nota de plată a războiului SUA-Iran: 38 de miliarde de dolari în doar șase luni