RĂSPUNSURI // De ce Moscova își retrage sprijinul economic și ce se va întâmpla în regiunea transnistreană?

Federația Rusă pare să-și retragă sprijinul economic și politic pentru regimurile separatiste pe care le-a susținut decenii la rând, inclusiv Transnistria, Abhazia și Karabahul de Munte. Lipsa gazului și a energiei electrice în Transnistria este un semnal de schimbare majoră în politica Moscovei, constată Igor Liubec într-un editorial pentru ipn.md.

„Regiunea transnistreană, controlată de un regim susținut de Federația Rusă timp de trei decenii, se confruntă cu o criză fără precedent. Moscova pare să-și fi redus sprijinul economic, lăsând Transnistria fără gaz și electricitate, iar această decizie reflectă atât realitățile războiului din Ucraina, cât și schimbările în prioritățile Kremlinului. În acest context, populația din Transnistria are o șansă istorică de a-și reconfigura viitorul, desprinzându-se de influența Rusiei și apropiindu-se de Republica Moldova și de piața europeană”, cităm din editorial.

Potrivit autorului, reducerea sprijinului rusesc pentru regiunea transnistreană are la bază mai multe motive, inclusiv criza economică din Rusia, războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale care au pus o presiune uriașă pe buget.

„Resursele sunt canalizate către eforturile militare și alte priorități strategice, în timp ce regimurile-satelit, cum ar fi cel din regiunea transnistreană, devin o povară economică. În ultimii ani, regiunea transnistreană a exportat majoritar către Uniunea Europeană, datorită Acordului de Liber Schimb (DCFTA) dintre Republica Moldova și UE. Această orientare contravine obiectivelor strategice ale Rusiei, care vede în regiunea transnistreană un instrument de influență în regiune. Prin urmare, Kremlinul ar putea percepe această apropiere economică de UE ca pe o formă de trădare și ar alege să-și retragă sprijinul. Un alt motiv este izolarea geografică și militară. Blocată între Ucraina, un adversar direct al Rusiei, și Republica Moldova, regiunea transnistreană a devenit din ce în ce mai greu accesibilă pentru Kremlin. În lipsa unui coridor terestru, susținerea regiunii devine complicată și costisitoare”, este de părere Igor Liubec.

Lipsa gazului și a energiei electrice în sezonul rece poate avea consecințe devastatoare pentru populația din Transnistria, continuă autorul.

„Regiunea riscă o deteriorare semnificativă a condițiilor de trai, care ar amplifica nemulțumirile interne. Tensiuni politice și sociale, precum și instabilitatea economică pot slăbi regimul de la Tiraspol, generând posibile conflicte interne sau chiar mișcări de apropiere către Chișinău. Deja există semnale că populația locală își pierde încrederea în Rusia, mai ales în contextul în care alternativa europeană pare tot mai atractivă. În aceste condiţii, Chișinăul are ocazia de a oferi ajutor umanitar și economic pentru regiunea transnistreană, consolidând legăturile dintre cele două maluri ale Nistrului. Totuși, această strategie trebuie gestionată cu atenție pentru a evita escaladarea tensiunilor. În fața crizei economice și a abandonului rusesc, populația din regiunea transnistreană se află într-un punct de cotitură. Reorientarea către piața europeană prin Republica Moldova oferă perspective reale pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. În plus, integrarea economică și socială cu UE ar putea aduce regiunii beneficii pe termen lung. Întrebarea esențială rămâne: va avea Transnistria curajul de a rupe definitiv legăturile cu Moscova? Dacă Rusia își retrage complet sprijinul, iar Chișinăul și UE oferă alternative viabile, această schimbare ar putea deveni inevitabilă”, cităm din același editorial.

Textul integral în puteți citi AICI.