RAPORT // Fiecare a cincea persoană de la sat locuiește la limita SĂRĂCIEI în R. Moldova

Fiecare a cincea persoană din satele R. Moldova trăiește la limita sărăciei, ca și 5% dintre persoanele care trăiesc în orașe.

Datele se conțin în Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat astăzi la Chișinău de către IDIS „Viitorul”, cu suportul PNUD Moldova.

Potrivit raportului, cele mai sărace persoane cheltuiesc punținii bani pe care reușesc să-i obțină pe alimente și întreținere, ceea ce îi face vulnerabili la șocuri economice.

Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada anilor 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015. Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.

Localitățile din sudul R. Moldova rămân în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitențele constituie doar aproximativ 6% din totalul veniturilor disponibile, atunci pentru cei din Sud acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord - o cincime.

Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru achiziționarea produselor alimentare.

Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii.

„În Republica Moldova, inegalitățile sunt în creștere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”, a a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Moldova.

Directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a adăugat că autoritățile ar trebui să ia în calcul aceste cifre, atunci când dezvoltă politici și strategii de dezvoltare pentru a asigura o dezvoltare umană durabilă în R. Moldova.