R. Moldova, pe locul 105 în TOPUL celor mai CORUPTE țări

R. Moldova şi-a îmbunătăţit în ultimii ani poziţia în mai multe clasamente internaţionale, cum ar fi Indicele Dezvoltării Umane, Indicele Bunei Guvernări, Indicele Competitivităţii Globale, Indicele Uşurinţei Businessului, Indicele Libertăţii Presei, Scorul Democraţiei în Naţiunile în Tranziţie, Indicele Libertăţii Economice.

Totuşi, în ceea ce priveşte perceperea corupţiei în ţară, aceasta nu s-a schimbat. Astfel, R. Moldova a înregistrat în anul curent un scor al Indicelui Percepției Corupției (IPC) de 35 puncte, plasându-se pe locul 105 din 175 de ţări incluse în clasament. Pentru comparaţie, în 2013 scorul IPC a fost acelaşi, R. Moldova fiind pe locul 102 din 177 ţări din clasament.

Experții Transparency International Moldova (TIM) accentuează adoptarea în ultimul timp a unui şir de legi revoluţionare anticorupţie menite să asigure independenţa judecătorilor şi să efectueze testarea integrităţii agenţilor publici. A fost introdusă o componenţă nouă de infracţiune - îmbogăţirea ilicită care va permite confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie. Au fost majorate sancţiunile pentru fapte de corupţie şi extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru corupţie. Recent, a fost iniţiată și revizuirea cadrului legal privind declararea averii şi intereselor personale şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate.

Cu toate acestea, populaţia nu a simţit îmbunătăţiri radicale în prevenirea şi combaterea corupţiei, inclusiv din cauza informării insuficiente de către guvernanţi despre mersul reformelor. De asemenea, aplicarea în practică a actelor legale anticorupţie adoptate întârzie. Reforma în sectorul justiţiei încă întâmpină o opunere din partea reprezentanţilor acestui sector. Învinuirile de corupţie lansate de elitele politice aşa şi nu au fost aduse la finalitate. Pentru ca societatea civilă să perceapă o îmbunătăţire în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei este necesar un efort conjugat al celor trei ramuri ale puterii de stat: Legislativului, Executivului şi Judiciarului.

Clasamentul IPC 2014 cuprinde 175 de ţări. În fruntea acestuia sunt Danemarca cu un scor de 92 de puncte, Noua Zeelandă (91 de puncte) şi Finlanda (89 de puncte), iar la celălalt pol – Coreea de Nord şi Somalia (cu 8 puncte fiecare). China şi Turcia sunt ţările care au înregistrat un regres puternic al IPC, comparativ cu anul precedent. Cele mai semnificative progrese le-au înregistrat Coasta de Fildeş şi Egiptul.

Mai mult de două treimi din cele 175 de ţări incluse în clasament au un scor mai mic de 50 de puncte, ceea ce denotă existenţa problemelor în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Media IPC 2014 pentru ţările UE este de 64 de puncte, pentru ţările CSI – 29 de puncte.