INTERVIU // „R. Moldova este obligată să reducă emisiile de gaze cu efect de seră”

OFERTĂ // Moldovenii pot atrage din exterior fonduri de zeci de milioane de dolari pentru proiecte care au menirea de a reduce nivelul de poluare

În câteva decenii, clima din R. Moldova s-ar putea schimba radical. Vor fi înregistrate modificări bruște de temperatură, iernile practic vor dispărea, iar verile toride și cu puține precipitații vor mări frecvența secetelor.

Către anul 2030, vom avea un deficit de ape subterane, iar temperatura medie pe timp de vară va fi de 35°C. Acestea vor fi efectele încălzirii globale, atenționează experții. Fenomenul poate fi încetinit, în primul rând, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cum încearcă R. Moldova să facă față acestei provocări, aflați într-un interviu oferit de Sergiu Ungureanu, managerul proiectului „Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, implementat de Oficiul de Schimbare a Climei, cu susținerea Organizației Națiunilor Unite.

Domnule Ungureanu, cât de gravă este situația în R. Moldova în comparație cu alte state din regiune la capitolul emisiilor de gaze cu efect de seră?

Dacă comparăm cu anul 1990, care este anul de referință pentru toate țările, observăm că în R. Moldova nivelul de emisii a gazelor de seră a scăzut cu peste 60%, dar în mare parte acest lucru se datorează fenomenului economic, deoarece multe întreprinderi au fost închise.

Ideea nu este de a opri dezvoltarea economică a țării, ci organizarea unui proces de producere cu mai puține resurse energetice și mai puține emisii. În Europa, strategia urmărește reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii cinci ani. Acest indicator noi l-am depășit de trei ori, dar stăm mai prost la alte capitole.

Față de România, Ucraina sau Bulgaria, la noi sunt emise cu 32% mai puține gaze cu efect de seră, dar și procesul industrial este mai slab. Noi trebuie să vedem care sunt emisiile specifice pentru un produs. De exemplu, ce emisii se fac pentru a obține un kilogram de pâine în brutăriile din R. Moldova și cât este în România.

Aici stăm mai prost decât vecinii. Unele întreprinderi de la noi au echipament nou și situația s-a îmbunătățit, dar la altele e grav, pentru că modernizarea este costisitoare. Vorbesc despre fabricile de zahăr, de sticlă, ciment.

Ce presupune acest proiect implementat cu suportul ONU în R. Moldova?

Programul este unul global. R. Moldova a fost acceptată în faza a doua a proiectului, de rând cu alte țări aflate în curs de dezvoltare. Am dat startul în iunie 2014 și, timp de doi ani, trebuie să implementămtrei componente ale proiectului: inventarierea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră, identificarea și realizarea unor măsuri naționale pentru reducerea emisiilor și asigurarea unui sistem de verificare.

Ce ați reușit să realizați timp de un an?

Am creat un sistem național de inventariere a gazelor cu efect de seră. El va fi pus în aplicare cu ajutorul unei hotărâri de Guvern, care a fost deja elaborată și trebuie să fie avizată de comisii și votată. Am propus 16 măsuri naționale pentru reducerea emisiilor de gaze și am selectat patru mai prioritare care urmează a fi implementate în viitorul apropiat printre care: împădurirea terenurilor degradate, dezvoltarea unor proiecte regionale de management al deșeurilor și instalarea unor stații de generare a energiei electrice și termice pentru blocurile locative din orașe.

Noul sistem de colectare a datelor va fi mai complex. Agenții economici incluși într-o listă vor fi obligați să prezinte date exacte privind emisiile de gaze în procesul de producere. Va fi pusă baza unui mecanism de păstrare și securizare a datelor. În prezent, firmele au rețineri la prezentarea datelor Biroului Național de Statistică pentru că le este teamă ca cifrele să nu ajungă la concurenți, ele reflectând anumite cifre de afaceri.

Acum nu avem informații clare din teren. De exemplu, o întreprindere are zece mașini, însă folosește doar cinci, celelalte staționează, dar ele sunt parte în registru și noi le includem în statistici. Avem nevoie de un alt sistem de culegere a datelor și de raportare.

Strategia națională de împădurire a fost gândită în cadrul acestui proiect?

Ținta R. Moldova este să ajungă la o proporție de împădurire de 15 la sută din întreg teritoriul statului. Acum, pădurile se întind pe 9,5% din suprafață, deci trebuie practic să o dublăm. Noi, împreună cu partenerii de la „Moldsilva”, am identificat 85 de mii de hectare de teren care poate fi împădurit, care are o bonitate mică, este cu pietre, nisip sau lut. Urmează să discutăm cu autoritățile locale și să realizăm proiecte de împădurire.

Vorbeați și despre obținerea unei independențe energetice. Este o altă componentă din proiectul ONU?

Experții noștri au identificat locații în fiecare centru raional unde e posibilă construcția unor minicentrale pentru producea energiei termice și electrice în sezonul rece al anului din surse regenerabile.

În municipiul Chișinău, în prezent discutăm cu o companie de construcții care are o serie de complexe locative noi. Se preconizează ca în mijlocul cartierelor să fie montate centrale care vor alimenta cu energie termică blocurile din zonă.

Dar are R. Moldova resursele necesare pentru a dezvolta aceste inițiative?

Există diverse fonduri pentru dezvoltare care ne vor permite să introducem sisteme moderne de producere în sectorul agroalimentar, transporturi, construcții, care sunt mai puțin poluante. Noi pregătim acum mai multe proiecte care urmează a fi aplicate pentru finanțare.

Unele fonduri oferă sume mari pentru astfel de proiecte, credite nerambursabile. Avem relații cu aceste sisteme de finanțare. Din discuțiile pe care le-am avut până acum, am înțeles că putem obține între 10 și 50 de milioane de dolari per proiect, cu posibilitatea de extindere a finanțării.

De exemplu, Serbia a primit 85 de milioane de dolari pentru un proiect. Va fi necesară și o participație a R. Moldova. Unele fonduri cer ca 10-20% să fie contribuția statului. Acum avem nevoie de stabilitate politică, pentru că orice țară trebuie să fie credibilă și să demonstreze consecvență în politicile de mediu pe care le dezvoltă.

Dar cum vom demonstra partenerilor externi că situația s-a îmbunătățit în R. Moldova după implementarea unor proiecte?

Vom avea statistici clare. Noi am pregătit deja un anuar care conține date de la 1990 până la 2015 privind emisiile gazelor de seră. Este gata în format electronic și urmează a fi tipărit la începutul anului viitor. Cifrele vor fi actualizate anual.

Făcând o comparație, am văzut tendințe pozitive. De exemplu, emisiile s-au redus din anul 2005, dar nu din contul închiderii unor întreprinderi, ci prin modernizarea lor. Acestea produc aceleași cantități de mărfuri sau chiar mai mult, dar cu emisii mai puține.

Anul acesta avem o reducere cu cinci la sută a emisiilor gazelor de seră față de anul 2014. Chiar dacă R. Moldova are o contribuție foarte mică la nivel mondial, emisiile fiind de 0,03% din total, totuși e important să conștientizăm pericolul și să contribuim mai puțin la încălzirea globală.