Putin ignoră drumul către pace, dar economia Rusiei se clatină sub presiune economică și sancțiuni

Economia fragilă a Rusiei, marcată de o creştere încetinită şi un deficit bugetar în creştere, ar putea influența calculele președintelui Vladimir Putin în ceea ce privește posibilele negocieri cu Ucraina. Chiar dacă Kremlinul a refuzat până acum ideea unui armistiţiu şi continuă atacurile asupra Ucrainei, presiunea economică este tot mai mare.

Ministerul de Finanţe de la Moscova a raportat la începutul lunii august un deficit bugetar de 4,88 trilioane ruble (echivalent a 61,1 miliarde de dolari) pentru primele şapte luni ale anului, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul ţării. Cheltuielile guvernamentale au crescut cu mai mult de 20%, atingând 25,19 trilioane ruble în aceeași perioadă.

Cheltuielile masive pentru apărare au fost până acum susţinute de vânzările de petrol și gaze către China și India, precum și de majorarea unor taxe. Totuși, veniturile din petrol sunt în scădere, sub efectul sancțiunilor și al cererii mondiale reduse. Acest lucru obligă Kremlinul să ia în considerare reduceri de cheltuieli sau chiar creşteri fiscale.

În anul 2024, creşterea economică a Rusiei a fost de 4,3%. Însă pentru 2025, Banca Centrală anticipează o creştere limitată la doar 1-2%. Analiştii avertizează asupra unui risc mare de recesiune. Pe fondul unor dobânzi foarte mari, investiţiile private rămân descurajate, iar sancțiunile continuă să afecteze sectorul industrial.

Inflaţia, alimentată de cheltuielile militare, sancțiuni și lipsa forței de muncă, rămâne o problemă serioasă. După ce a atins 17,8% în 2022, rata anuală a scăzut la 8,8% în iulie, permiţând Băncii Centrale să reducă dobânda de referinţă la 18%.

Cu toate acestea, economia continuă să crească modest. Unii economiști atrag atenția că Rusia ar fi pe "un drum al stagnării", cu perspective de recesiune în cursul acestui an.

Rusia se aşteaptă la o reducere a ritmului de creştere economică în 2025 la doar 1,5%. Aceasta este o scădere importantă faţă de prognoza iniţială de 2,5%. Ratele mari ale dobânzii stabilite pentru a controla inflaţia au blocat împrumuturile. Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a comunicat aceste informații președintelui Vladimir Putin miercuri.