Putin escaladează războiul din Ucraina de teamă că o înfrângere i-ar putea costa viața: „Mă vor spânzura”

Președintele rus Vladimir Putin a decis să escaladeze războiul din Ucraina, după săptămâni de analiză și discuții interne în Kremlin, potrivit unor surse citate de The Economist.

Liderul de la Moscova se teme că oprirea războiului fără o victorie clară i-ar putea pune în pericol nu doar puterea, ci și viața. El a ales să meargă mai departe pe calea confruntării, chiar dacă conflictul se prelungește și costurile cresc pentru Rusia.

Pe 29 august, la o întâlnire cu studenți și cadre universitare din Moscova, Putin a declarat că „orcile se hrănesc cu urșii polari” și a folosit această imagine pentru a explica „lanțul trofic” și lumea în care trăim. Publicația britanică susține însă că afirmația este fantezistă, neexistând cazuri cunoscute în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Pentru sursa citată, episodul este semnificativ pentru modul în care Putin pare să privească lumea: ca pe un spațiu dominat de cei puternici, în care cei slabi sunt supuși sau eliminați.

Îngrijorarea în Occident este că această logică a forței ar putea împinge Kremlinul spre o nouă escaladare. Armata rusă se află de ani într-un impas, cu pierderi uriașe de oameni. Războiul s-a transformat într-o confruntare de drone și rachete, în care Rusia continuă să provoace distrugeri masive în Ucraina, dar începe tot mai vizibil să suporte și ea efectele conflictului.

În ultimele săptămâni au apărut mai multe semnale de alarmă, se arată în analiza The Economist. Pe 25 august, directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut o vizită neașteptată la Moscova. Nu este clar dacă a încercat să-l avertizeze pe Putin să nu atace țări NATO sau, dimpotrivă, a venit să-i prezinte o evaluare sumbră a situației Rusiei, încercând să-l convingă să intre în negocieri.

La scurtă vreme după aceea, Finlanda a cerut ajutorul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Germania se pregătește să acuze public Rusia pentru atacul cu drone asupra aeroportului din Leipzig din 4 august, ceea ce ar putea duce la noi sancțiuni. România a anunțat pe 20 august că a distrus o dronă navală rusească ce ar fi vizat o platformă de foraj (Neptun Deep) din apele sale, iar Slovacia a dejucat un atac incendiar îndreptat asupra unei fabrici de drone.

Simultan, atacurile ucrainene cu drone asupra teritoriului rus au devenit mai eficiente. Sunt lovite rafinării de petrol, centre logistice, dar și depozite ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, ceea ce afectează atât economia, cât și percepția populației asupra siguranței interne.

Putin a reacționat public la aceste atacuri. Pe 22 august, el a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a promis represalii împotriva „celor mai sensibile sectoare” ale economiei ucrainene. În aceeași zi, într-un discurs ținut în fața partidului Rusia Unită, a respins categoric orice idee de încheiere a conflictului: „Operațiunea militară specială continuă. Vom merge numai înainte”.

Surse apropiate Kremlinului susțin că, după săptămâni de discuții în această vară, Putin pare să fi optat clar pentru escaladare. Un vechi asociat al său afirmă chiar că liderul de la Kremlin ar fi interpretat vizita lui John Ratcliffe ca pe un semn de slăbiciune din partea Statelor Unite.

Această percepție este considerată importantă, întrucât Putin ar fi gândit în termeni similari și în 2021, când actualul director al CIA, Bill Burns, a mers la Moscova pentru a-l avertiza să nu invadeze Ucraina. Putin nu a dat înapoi atunci. Trei luni mai târziu a început invazia pe scară largă.

Totuși, motivul principal pentru care Putin continuă războiul este, potrivit The Economist, mai degrabă intern decât geopolitic. Obiectivul său central a devenit păstrarea propriei puteri, nu doar extinderea influenței ruse.

O înfrângere clară sau încheierea conflictului fără rezultate importante ar fi extrem de periculoasă pentru el. Deși poate controla economia și beneficiază de un aparat represiv puternic, problema decisivă este percepția publică și în interiorul elitei. Dacă liderul care a declanșat războiul ajunge să fie văzut ca un om care a eșuat, întregul său sistem de putere s-ar putea clătina.

Unul dintre cele mai importante semne de schimbare este atitudinea populației ruse. Sprijinul tacit pentru război începe să se erodeze. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și companiilor rusești, la care se adaugă restricțiile dure asupra internetului impuse de serviciile de securitate, au distrus imaginea unei vieți normale, neafectate de conflict.

Potrivit Centrului Levada, 57% dintre ruși descriu situația din țară drept „tensionată”. Printre principalele motive invocate se numără războiul, numărul mare de victime, mobilizarea, atacurile cu drone și lipsa unei perspective clare pentru viitor. Încrederea în propaganda televizată scade. Tinerii încep să publice pe rețelele sociale mesaje în care cer încheierea războiului. Popularitatea lui Putin este, de asemenea, în scădere.

Nemulțumirea este și mai accentuată în rândul elitelor. Un reprezentant al acestora afirmă că principala problemă nu mai este neapărat economia sau lipsa succesului militar, ci timpul pierdut. Aproape cinci ani de război reprezintă, indiferent de rezultat, un eșec colosal.

Un alt membru al elitei ruse descrie situația printr-o formulare extrem de dură: „țarul este gol”. Cu toate acestea, nici dificultățile economice, nici presiunile politice nu sunt încă suficiente pentru a-l înlătura pe Putin de la putere. Rusia dispune în continuare de resurse economice și de un aparat represiv capabil să susțină regimul.

Problema de fond este că Putin gândește în logica specifică regimului său: slăbiciunea nu trebuie arătată niciodată. În această viziune, recunoașterea unui eșec ar echivala cu un risc mortal.

Societatea rusă tolerează un nivel foarte ridicat de violență, dar nu acceptă ușor eșecul. De aceea, Putin poate considera că încheierea războiului fără atingerea măcar a obiectivului minim – cucerirea întregului Donbas – l-ar expune personal, transformându-l în țap ispășitor pentru tot ce a mers prost.

Potrivit unei surse din interior, la un moment dat Putin le-ar fi spus unor apropiați, referindu-se la consecințele unui eșec: „Mă vor spânzura”. Această frază ilustrează frica profundă de ce s-ar putea întâmpla dacă regimul ar fi perceput ca înfrânt.

În același timp, continuarea războiului în forma actuală nu oferă Kremlinului o soluție. Conflictul devorează resurse economice și capital politic, fără să aducă o victorie decisivă. Un membru al elitei ruse afirmă că scenariile bazate doar pe continuarea din inerție sunt net dezavantajoase pentru Kremlin. De aici apare tentația escaladării, ca încercare disperată de a schimba cursul războiului.

În afara Ucrainei, Rusia ar putea intensifica războiul hibrid și operațiunile de sabotaj împotriva aliaților Kievului. Ar putea fi vizate rutele de aprovizionare din Europa către Ucraina. Serviciile occidentale se tem chiar că fabricile europene care produc echipamente militare pentru Ucraina ar putea deveni ținte ale unor acțiuni subversive.

Totuși, evaluările serviciilor occidentale indică faptul că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO. Riscurile unui astfel de conflict ar fi considerabile chiar și pentru un regim dispus să își asume costuri mari.

În Ucraina, escaladarea înseamnă, în principal, intensificarea acțiunilor pe care Rusia le desfășoară deja. Pe 30 august, Ministerul rus al Apărării a anunțat pregătirea unui atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Kievul se așteaptă deja la asemenea lovituri în această iarnă, parte a strategiei Moscovei de a distruge infrastructura critică și de a slăbi voința populației de a continua războiul.

Pe front, surse rusești susțin că Putin este hotărât să trimită încă 300.000–400.000 de oameni în luptă. El nu ar avea nevoie să anunțe o nouă mobilizare oficială, deoarece ordinul inițial de mobilizare nu a fost niciodată suspendat, ceea ce îi oferă un cadru legal pentru recrutări suplimentare.

Noii recruți ar putea fi aduși prin presiuni exercitate de guvernele regionale, astfel încât eventualele nemulțumiri să rămână localizate și să nu se transforme într-un val național de proteste. Autoritățile testează deja un nou sistem de recrutare în regiunea Penza, aflată la aproximativ 750 km sud-est de Moscova.

În paralel, Putin ar putea intensifica represiunea împotriva celor considerați „dușmani interni”. Nu neapărat pentru că aceștia ar reprezenta o amenințare reală la adresa regimului, ci pentru a demonstra că puterea de la Kremlin rămâne solidă. Orice semn de opoziție trebuie descurajat, iar mesajul transmis societății este că orice contestare va fi pedepsită, indiferent de costurile umane sau politice.