Mii de oameni, împreună pentru Marea Dictare Națională de Ziua Limbii Române în Republica Moldova

Aproape 3.500 de persoane au participat astăzi, 31 august, la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale, desfășurată la Chișinău și în cel puțin 16 raioane ale țării, cu ocazia Zilei Limbii Române. Elevi, profesori, părinți, bunici și oameni de diferite vârste și-au testat competențele lingvistice, au celebrat limba română și au reconfirmat atașamentul față de ea, în cadrul evenimentului organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub egida Președinției Republicii Moldova.

Prezent în Piața Marii Adunări Naționale, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat responsabilitatea generației actuale de a păstra limba română și de a o transmite mai departe generațiilor următoare, ca pe o moștenire vie.

„Nimic din ceea ce celebrăm astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin nu au căzut peste noi, în mod întâmplător, într-o zi din 1989 sau într-o zi din 1991. Ele au fost câștigate. Timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați au spus „nu” unui regim în care împotrivirea putea însemna pierderea libertății, Gulagul sau moartea. De aceea, astăzi, când celebrăm limba română, îi celebrăm în primul rând pe toți cei care au crezut în acest ideal și au avut curajul și determinarea să lupte pentru el”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a vorbit despre revenirea la alfabetul latin și a adresat mulțumiri tuturor celor care, de-a lungul timpului, au contribuit la păstrarea limbii române în pofida presiunilor. Premierul a subliniat și diversitatea, dar și frumusețea limbii române, care unește comunitățile din toate regiunile.

„Pentru mine, limba română a rămas întotdeauna „acasă”, indiferent unde am trăit. Este limba în care mi-am cerut soția în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii înainte de somn. Româna este o limbă extraordinar de bogată și sună la fel de frumos în dulcele grai moldovenesc. Într-o parte a Moldovei, copiii mănâncă dude, în alta - agute, iar în alta - șorcove. Și, peste tot, sunt la fel de dulci - dulci ca limba română. Această diversitate nu sărăcește limba română, ci o face mai vie și mai frumoasă. De aceea, este important ca ai noștri copii să citească și să vorbească românește, să-i cunoască pe scriitorii noștri, să nu le fie rușine de accentul bunicilor și să fie mândri de limba lor”, a remarcat premierul Vasile Tofan.

În cadrul ediției din acest an, participanții au scris un fragment adaptat din piesa „Testamentul”, semnată de regretatul Gheorghe Urschi, actor, regizor, scenarist, scriitor și una dintre personalitățile marcante ale culturii din Republica Moldova. Alegerea acestui text a adus un omagiu creației artistice autohtone și valorilor pe care aceasta le transmite.

Lucrările vor fi verificate de o comisie specială constituită de MEC. Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi invitați la un eveniment festiv, unde vor fi premiați și unde vor avea ocazia să se întâlnească cu reprezentanți ai comunității educaționale.

Ediția din acest an a avut și o componentă importantă de incluziune. Pentru prima dată, la Marea Dictare Națională au participat și persoane cu deficiențe de vedere. MEC a asigurat condițiile necesare pentru participarea acestora, inclusiv spațiul și materialele adaptate, demonstrând că respectul față de limba română înseamnă și respect față de fiecare vorbitor al ei.

Marea Dictare Națională a fost lansată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, ca parte a eforturilor de promovare a limbii române și de încurajare a utilizării corecte a acesteia. Cele trei ediții precedente au reunit, de asemenea, mii de participanți din întreaga țară, consolidând acest eveniment ca o tradiție anuală dedicată limbii române.

Evenimentul din acest an s-a desfășurat într-un context simbolic pentru Republica Moldova, care marchează 35 de ani de la proclamarea Independenței. Astfel, Ziua Limbii Române a devenit un prilej de a celebra nu doar patrimoniul lingvistic, ci și valorile care definesc identitatea noastră colectivă, legătura cu istoria și speranta unui viitor ancorat în cultura națională.