Putin anunță planuri de reducere a cheltuielilor militare ale Rusiei de anul viitor, în contrast cu NATO

Preşedintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia are în vedere să-și reducă cheltuielile militare începând cu anul viitor, ceea ce contrastează vizibil cu planul NATO adoptat recent de a-și crește cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu. Această decizie a NATO vine ca răspuns la invazia rusă din Ucraina și la percepția unei amenințări militare tot mai mari din partea Moscovei. De altfel, anul acesta, Putin a mărit bugetul apărării și a cerut insistent accelerarea producției de armament.

Aliații NATO au stabilit miercuri să mărească obiectivul colectiv de cheltuieli militare la 5% din produsul intern brut în următorii zece ani, motivând prin ceea ce au numit o amenințare pe termen lung din partea Rusiei și necesitatea de a întări reziliența civilă și militară. În prima sa reacție personală la această măsură, Putin a declarat într-o conferință de presă la Minsk că cheltuielile NATO vor continua „pentru achiziții din SUA și pentru sprijinirea complexului militar-industrial”, menționând că aceasta este problema NATO, nu a Rusiei.

Kremlinul comentase marți că NATO este pe calea militarizării galopante și astfel trebuie să prezinte Rusia drept un „demon al iadului” pentru a justifica creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare de către statele membre.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat la finalul summitului de la Haga: „Ei bine, să nu fim naivi cu privire la Rusia. Desigur, poartă acest război total neprovocat împotriva Ucrainei dar, în același timp, și acest lucru este ce am auzit din surse deschise de la mulți lideri militari de rang înalt din Europa, inclusiv de la șeful apărării din Germania, își clădesc forțele armate într-un asemenea ritm încât ar putea fi gata în trei, cinci sau șapte ani să atace NATO.”

Rutte a subliniat că „știm că există această amenințare a Rusiei, indiferent pe termen scurt sau lung. Trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra și de aceea facem acest lucru”. Totodată, el a adăugat că Ucraina trebuie să aibă resursele necesare pentru a-l opri pe Putin să încerce din nou.

„Dar acum vine cel mai Important lucru. Noi intenționăm să reducem cheltuielile pentru apărare. Anul viitor și în următorii trei ani, aceasta este intenția noastră”, a declarat vineri, la Minsk, Vladimir Putin. A precizat că nu există încă un acord final între ministerele Apărării, Finanțelor și Economiei pe tema reducerii cheltuielilor militare, „dar, în general, toată lumea gândește în această direcţie. Europa, în schimb, caută să-și mărească cheltuielile. Deci, cine se pregătește pentru acțiuni agresive? Noi sau ei?” a spus Putin retoric.

Comentariile lui Putin vor fi probabil întâmpinate cu scepticism în Occident, având în vedere că Rusia şi-a mărit masiv cheltuielile militare de la începutul războiului din Ucraina. Conflictul din Ucraina nu prezintă semne de încheiere. De fapt, s-a intensificat în ultimele săptămâni, iar negocierile nu au adus progrese vizibile către un armistițiu sau o soluție permanentă.

Putin - fără îndoială conștient de sensibilitatea lui Donald Trump pe acest subiect - a afirmat că Rusia apreciază eforturile președintelui american de a pune capăt războiului. „El a declarat recent că s-a dovedit a fi mai dificil decât părea din exterior. Ei bine, este adevărat”, a comentat Putin. Trump a spus săptămâna aceasta că el crede că Putin dorește să găsească o soluție pentru conflict. Ucraina și mulți dintre aliații săi europeni consideră însă că liderul de la Kremlin nu are un interes real adevărat pentri un acord de pace.

Putin a mai declarat vineri că negociatorii ruși și ucraineni sunt în contact constant și că Moscova este gata să returneze cadavrele a încă 3.000 de soldați ucraineni.

RUSIA SE CONFRUNTĂ CU O ÎNCETINIRE ECONOMICĂ BRUSCĂ

Rusia se confruntă cu o încetinire bruscă a creșterii economice, în contextul presiunilor asupra bugetului cauzate de scăderea veniturilor din energie, iar banca centrală se străduiește să reducă inflația. Rusia și-a crescut cheltuielile pentru apărarea națională cu un sfert în 2025, ajungând la 6,3% din PIB, aceasta fiind cea mai mare valoare de după Războiul Rece. Cheltuielile pentru apărare reprezintă 32% din cheltuielile totale ale bugetului federal pentru 2025.

Fabricile de armament au operat non-stop în ultimii ani, iar statul a cheltuit sume considerabile pentru a atrage soldați și a compensa familiile celor uciși. Putin a recunoscut că Rusia a suportat aceste costuri cu o inflație mai mare. Ministerul Finanțelor a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la 1,7% din PIB în aprilie, de la 0,5%, după ce a redus cu 24% previziunile privind veniturile din energie și intenționează să folosească rezervele fiscale anul acesta pentru a echilibra bugetul. Următorul proiect de buget urmează să fie prezentat în toamnă.