Putin ameninţă să livreze armament unor ţări terţe susceptibile să atace interese occidentale, dacă Occidentul autorizează Ucraina să atace Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune. Instructori se află în Ucraina şi suferă pierderi, ţinute secrete

Preşedintele rus Vladimir Putin ameninţă miercuri să livreze armament unor ţări terţe susceptibile să atace interese occidentale, dacă Occidentul autorizează Ucraina să atace Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune, relatează AFP.

Vladimir Putin ameninţă că, dacă se trage în ţinte din Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune care necesită asistenţa unor militari din Occident, atunci Moscova va răspunde.

„Dacă cineva consideră posibil să furnizeze asemenea arme în zona de lupte pentru a ne lovi teritoriul (...), de ce noi nu am avea dreptul să furnizaăm armele noastre de acelaşi tip în regiuni ale lumii în care să fie lovite intalaţii sensibile ale ţărilor care acţionează în acest fel împotriva Rusiei?”, a tunat Vladimir Putin într-un lung interviu cu agenţii de presă, inclusiv AFP.

Numeroase state din Occident se opun folosirii armamentului lor pe teritoriul rus, mai ales a rachetelor cu rază lungă de acţiune de înaltă precizie, de frică că acest lucru poate împinge Moscova la o escaladare.

„FOARTE PERICULOASĂ”

Preşedintele rus a reafirmat că instructori militari din Occident „se află deja în Ucraina şi suferă pierderi acolo”, pe care le ţin secrete, citează News.ro.

„Ei sunt prezenţi pe teritoriul Ucrainei şi, din nefericire pentru ei, suferă pierderi. Statele Unite şi statele europene preferă să pătreze tăcerea”, a declarat el la această întâlnire, organizată în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF), în nord-vestul Rusiei.

Franţa a anunţat recent că se gândeşte să trimită instructori militari în Ucraina pentru a accelera formarea militarilor ucraineni şi a formării unei coaliţii europene în acest scop.

Vladimir Putin anunţa săptămâna trecută că instrucotri din Occident se află în Ucraina „sub aparenţa unor mercenari” care luptă alături de forţe ucrainene.

Alte ţări, ca Statele Unite, au îndepărtat trimiterea unor instructori, iar niciun stat nu a anunţat prezenţa militarilor săi în Ucraina.

De-a lungul întregii întâlniri, liderul rus şi-a reiterat argumentele potrivit cărora Rusia este dispusă să se aşeze la masa negocierilor şi că cel mai bun mijloc de a opri războiul este ca Occidentul ”să înceteze să livreze arme” Ucrainei.

„Furnizarea armelor într-o zonă de conflict este întotdeauna un lucru rău. Mai ales atunci când este legată de faptul că furnizorii nu se mulţumesc să furnizeze arme, ci le controlează. Este vorba aici despre o măsură foarte gravă şi foarte periculoasă”, a subliniat el.

El a refuzat să cifreze pierderile suferite de armata rusă în aproape doi ani şi jumătate de conflict armat.

El a declarat pur şi simplu că ele sunt „foarte inferioare” pierderilor ucrainene, cu „un raport de unu la cinci”.

„Dacă vorbim despre pierderi ireparabile (morţi), atunci raportul este de unu la cinci”, în comparaţie cu pierderile suferite de către partea ucraineană, a declarat el.

El a dat asigurări că raportul dintre pierderile celor două armate este comparabil cu diferenţa dintre numărul prizonierilor făcuţi de fiecare tabără.

Potrivit lui Putin, Rusia deţine în prezent 6.465 de militari ucraineni, iar pe mâna ucrainenilor se află 1 348 de militari ruşi.

De la începutul asaltului împotriva Ucrainei, în februarie 2022, numeroşi experţi occidentali vorbesc despre câteva zeci de mii de militari ruşi ucişi.

PIERDERI NECIFRATE

BBC şi publicaţia rusă independentă Mediazona susţin, la rândul lor, că au verificat moartea a cel puţin 50 000 de militari ruşi.

În această primă conferinţă de presă cu presa occidentală din decembrie încoace, Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia este pregătită să colaboreze într-o anchetă franceză cu privire la moartea jurnalistului AFP Arman Soldin, ucis la 9 mai 2023 în Ucraina, probabil în tiruri ruseşti.

„Suntem pregătiţi să organizăm această muncă. Nu ştiu cum se poate face acest lucru în practică, dacă această persoană a murit în zona luptelor, însă vom face tot ceea ce va depinde de noi”, a declarat el.

Kremlinul a anunţat că Rusia nu poate să ancheteze, argumentând că zona în care a fost ucis jurnalistul se afla pe teritoriul controlat de către ucraineni.

Parchetul naţional Antiterorist (PNAT) din Franţa a deschis o anchetă preliminară cu privire la crimă de război, în vederea stabilirii circumstanţelor decesului lui Arman Soldin şi originii tirurilor.

Arman Soldin, care era coordonatorul video al AFP în Ucraina, a murit la vârsta de 32 de ani într-un atac cu rachetă la Ceasiv Iar, în Donbas, în timp ce acoperea Bătălia de la bahmut, extrem de sângeroasă.

Oraşul a fost cucerit în mai 2023 de Rusia, după nouă luni de confruntări armate.

Rusia este în continuare în ofensivă în această zonă şi se află în prezent la porţile Ceasiv Iar.