Promisiunile marilor șefi din tech despre IA și mai mult timp liber, spulberate de angajați epuizați care muncesc până la 90 de ore pe săptămână

De ani de zile, directorii companiilor care investesc anual sute de miliarde de dolari în dezvoltarea diverselor instrumente de inteligență artificială susțin că această tehnologie va duce, în cele din urmă, la reducerea timpului petrecut de oameni la muncă.

Un director de inginerie de la Google afirma, în urmă cu patru ani, că IA va face posibilă săptămâna de lucru de patru zile până în 2025.

La începutul acestui an, la doar un an după predicția acelui director de inginerie, OpenAI a preluat provocarea, într-un anumit sens. Compania a îndemnat oficial firmele să înceapă testarea unei săptămâni de lucru de patru zile (fără reducerea salariului), argumentând că IA va accelera în curând atât de mult munca umană, încât mediul corporativ ar trebui să se pregătească.

Totuși, un fost angajat tehnic al OpenAI, care a părăsit compania anul trecut, a declarat că firma nu a testat niciodată, în practică, săptămâna de lucru de patru zile pe care le‑o sugera altora.

În schimb, acesta a descris o cultură de muncă adesea istovitoare, marcată de frecvente „crisis meetings”, lucru în weekend și evaluări de performanță „super cut-throat” în urma cărora colegi erau concediați brusc.

„You go in on Saturday or Sunday just to catch up or make sure things aren't broken”, a spus persoana.

Și alte companii au promovat ideea că IA va reduce, de fapt, numărul de ore în care oamenii trebuie să muncească, fie că acest lucru este văzut ca un avantaj sau ca un risc.

Anthropic a lăudat faptul că instrumentul său popular de programare și chatbotul Claude pot lucra singure timp de șapte ore fără pauză, practic o zi completă de lucru corporativă. Mark Zuckerberg a declarat că firma sa se află în „anul în care IA începe să schimbe în mod dramatic modul în care lucrăm” și că astfel de instrumente permit unui număr mult mai mic de angajați să facă mai mult decât puteau vreodată înainte.

Între timp, Meta a concediat aproximativ 1 din 10 angajați, iar directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a avertizat că, pe măsură ce instrumentele IA devin inevitabil mai productive, acest lucru ar putea duce la pierderi de locuri de muncă și mai ample.

În pofida acestor promisiuni, lucrătorii din aceleași companii tech, cei care nu doar dezvoltă, dar și folosesc chiar instrumentele de IA ce ar trebui să preia o parte din sarcinile umane, afirmă că ajung să muncească mult peste clasica săptămână de cinci zile și 40 de ore.

Angajații din tehnologie din SUA sunt, de regulă, bine plătiți. Și în alte industrii, cum ar fi bankingul de investiții, avocatura sau medicina, se muncește frecvent peste program, însă o zi de lucru de 14 ore nu a fost întotdeauna norma în tech; ani la rând, era mai obișnuit un program de birou 9–17.

Fostul angajat OpenAI a spus că muncea cel puțin 70 de ore pe săptămână, mult mai mult decât în joburile sale anterioare din tehnologie. Acum lucrează la un start-up axat tot pe IA și afirmă că balanța dintre viața personală și cea profesională s-a îmbunătățit, ajungând la aproximativ 50–60 de ore pe săptămână, „în afara sprinturilor”.

„Sprintul” este un termen des folosit în companiile de tehnologie pentru a desemna perioadele în care oamenii lucrează ore foarte lungi, de obicei în săptămânile premergătoare lansării unei noi funcționalități sau a unui nou produs.

Însă, în companiile de IA și în marile firme tech care lucrează intens la proiecte de inteligență artificială, aceste sprinturi pot deveni extreme.

La OpenAI și Anthropic, de pildă, sprinturile pot dura multe săptămâni la rând și pot depăși 90 de ore de muncă într-o perioadă de șapte zile, potrivit angajaților din tehnologie intervievați pentru această relatare.

Niciuna dintre companii nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

La Meta, angajații au relatat că anul acesta au fost mutați brusc în echipe care lucrează la proiecte de IA tratate ca fiind urgente. Ei au numit această mutare „drafted”, potrivit unui angajat actual și unuia fost, pentru că oamenii nu aveau opțiunea de a refuza.

„They just move you over”, a spus fostul angajat. „You can't say no – or if you do, you have to quit.”

Cei intervievați au explicat că, deși Meta a început recent să renunțe la această abordare rigidă de tip „iei sau pleci”, până atunci mulți angajați fuseseră deja forțați să intre pe astfel de proiecte.

Orele de lucru în aceste echipe sunt adesea lungi, cu ture ce se prelungesc noaptea, în weekend, iar personalul are sentimentul că este „de gardă” chiar și în orele în care nu este oficial la muncă, potrivit descrierilor făcute de angajatul actual și de cel fost.

În SUA nu există limite legale privind numărul de ore în care poate lucra o persoană de peste 16 ani. În Marea Britanie și în Europa, în schimb, legislația limitează săptămâna de lucru la 48 de ore, inclusiv orele suplimentare.

Printre proiectele curente de IA ale Meta se numără dezvoltarea unui instrument care să poată fi folosit în ingineria software și în alte tipuri de activități, precum și construirea unei infrastructuri de modele IA capabile să măsoare cât de bine reușește un model să reproducă diverse sarcini, au mai spus acești angajați.

„You're literally working in teams of people trying to replicate humans doing jobs”, a declarat fostul angajat.

El a adăugat că această muncă pare „nesfârșită”.

Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze.

Chiar și lucrătorii din tehnologie care nu sunt direct implicați în dezvoltarea instrumentelor de IA ajung să aibă programe mai încărcate din cauza tehnologiei.

Un fost angajat Google, Amin Shali, a părăsit compania în luna mai din cauza modului în care, susține el, IA îi afecta negativ jobul, de exemplu prin necesitatea de a lucra frecvent toată noaptea deoarece funcții interne de inginerie cedau. Aceste defecțiuni se petreceau tot mai des, pe măsură ce Google transfera resurse cruciale, precum unități de procesare și spațiu de stocare, către proiectele de IA.

Un purtător de cuvânt Google a refuzat, la rândul său, să comenteze.

De când a plecat de la Google, Shali a povestit că somnul și starea sa generală de sănătate s-au îmbunătățit. El spune că a realizat cum dependența puternică de instrumente de IA în marile companii tech „creează o cultură nocivă, cu presiune excesivă asupra inginerilor”.

Cercetări noi sugerează că instrumentele de IA fac sarcinile oamenilor chiar mai împovărătoare.

Un studiu al Universității UC Berkeley a urmărit, timp de opt luni, sute de angajați ai unei companii tech din SUA care utilizau IA. Concluzia a fost că aceștia „au lucrat într-un ritm mai alert, au preluat o sferă mai largă de sarcini și și-au extins munca pe mai multe ore ale zilei”.

Neil Thompson, cercetător în inovație la MIT, afirmă că, chiar și în companiile tech aflate în avangarda dezvoltării IA, este puțin probabil ca angajaților să li se spună pur și simplu să implementeze instrumentele ce ar trebui să le preia o parte din muncă și apoi să se oprească.

„It leads to a situation where even if there were real time savings, it would be sucked up by the changes, and implementing them, and making sure they worked”, a spus Thompson.

Studiul UC Berkeley a constatat că volumul de muncă al angajaților din tehnologie a crescut, în parte, din cauza necesității de a verifica permanent rezultatele instrumentelor de IA.

Chiar și atunci când un angajat a reușit să optimizeze procesele pentru folosirea IA, oamenii tind să umple timpul economisit cu și mai multă muncă, a adăugat Thompson, fie pentru că își doresc acest lucru, fie pentru că simt că trebuie să o facă pentru a-și demonstra valoarea în fața angajatorului.

„People assume that 20% less work means four-day weeks”, a spus Thompson. „But new work emerges.”

Așa cum a observat Shali: „AI is supposed to be doing so much for us now, so many more people should at least have better health and better sleep.”

În realitate, pare să se întâmple contrariul.