Proiect NAȚIONAL, întâmpinat cu bucluc în R. Moldova

Condiționare: Zeci de persoane refuză să-și vândă pământurile pe care statul intenționează să construiască drumuri europene sau cer prețuri înzecite pentru câțiva ari

În Republica Moldova sunt dezvoltate, în ultimii ani, mai multe proiecte de infrastructură mari. Chiar dacă s-au găsit banii necesari, s-au făcut proiectele tehnice, lucrările sunt adesea amânate din cauza neînțelegerilor care apar între autorități și cetățeni. Unele persoane care ar trebui să-și cedeze terenurile statului pentru viitoarele construcții refuză categoric acest lucru sau cer prețuri fabuloase pentru câțiva ari.

Loturi aflate în proprietate privată

Două proiecte grandioase anunțate de autorități pentru următorii ani vizează reabilitarea şi extinderea șoselei M3 (Chişinău - Cimişlia - Vulcăneşti - Giurgiuleşti) şi a drumului R1 (Chişinău - Ungheni - Sculeni), care asigură principalele legături internaţionale ale statului. Guvernul a dispus urgentarea lucrărilor de construcție, însă acestea nu pot începe până statul nu va cumpăra de la persoanele fizice terenurile pe care le dețin în zonă. Este necesară achiziţionarea a circa 860 de loturi aflate în proprietate privată, în valoare totală de zece milioane de lei.

Drumul salvator

În apropiere de localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul, urmează a fi construită o porțiune de drum care va ocoli satul. Locuitorii afirmă că acest proiect este salvarea lor de TIR-urile care acum trec cu viteză mare prin sat și le distrug casele amplasate pe marginea drumului. „Problema asta cu mașinile de mare tonaj am discutat-o de nenumărate ori cu autoritățile centrale și se pare că tocmai acum își va găsi rezolvarea. Oamenii rămân fără case. Toate-s crăpate de la zdruncinările TIR-urilor. Drumul nou va trece la 14 km de localitate”, explică primarul Valentina Carastan. Aceasta afirmă că nicio persoană fizică nu s-a împotrivit să-și vândă terenul pentru dezvoltarea acestui proiect național. „Dar cine nu vrea să treacă drumul pe lângă sat? Toți vor”, punctează nea Ion, locuitor al satului.

Noi probleme la Giurgiulești

Dacă unii ard de nerăbdare să circule cât mai repede pe un drum ca în Europa, alții se împotrivesc și critică dur proiectul inițiat de Guvern. Cele mai mari probleme se pare că vor apărea între autorități și locuitorii satului Giurgiulești, Cahul, care cer un preț fabulos pentru terenuri. Asta în condițiile în care localitatea se consideră una foarte atractivă pentru investitori, în zonă fiind un port internațional și un tronson de cale ferată. Locuitorii ar vrea câteva mii de euro pentru un ar de teren arabil, în timp ce statul este gata să le plătească doar câteva mii de lei. „Avem câteva persoane care refuză categoric să cedeze pământul. Aceleași probleme le-am avut când s-a construit portul și calea ferată. Și acum sunt dosare prin instanța de judecată”, se plânge primarul de Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu.

Nu vrea autostradă privată

Unul dintre cei care nu văd un proiect de succes în reconstrucția drumului M3 este Gheorghe Zamfir. Bărbatul are peste două hectare de pământ arabil în Giurgiulești, dar refuză să vândă cinci ari pe unde urmează să treacă drumul. Motivele, spune el, sunt în beneficiul tuturor cetățenilor. „Dacă se face autostradă, o să fie cu plată. Noi trebuie să fim scutiți măcar pe 99 de ani de viitoarele taxe pentru folosirea acestui drum. Eu știu ce-i asta autostradă, că am lucrat în Europa. Nici câinele nu trece pe acolo nu tocmai o căruță sau un tractor care vor trebui să ajungă pe partea cealaltă de drum pentru a prelucra cotele oamenilor. Voi cere să fie construit un pod sau o trecere subterană pentru a traversa autostrada”, condiționează bărbatul.

Ar schimba pe un teren în Chișinău

Gheorghe Zamfir spune că pământul e singura sursă de venit a familiei sale. „El ne hrănește. Am avut anul acesta grâu, porumb. Eu nu lucrez nicăieri, pentru că nimeni nu mă primește la lucru, că am 47 de ani, deși au promis mii de locuri de muncă când au construit portul și tronsonul de cale ferată. Eu de patru ani umblu prin judecată, pentru că nu am vrut să cedez atunci un teren. Sunt gata să fac același lucru și acum. Nu vreau să se îmbogățească cineva pe spatele nostru”, susține bărbatul. Dacă totuși autoritățile ar accepta condițiile înaintate de nea Gheorghe, acesta ar putea renunța la câțiva ari de teren. Însă noua problemă este prețul. „Aici loturile se vând cu 25-30 de mii de euro, iar statul vrea să ne dea o mie de lei pentru un ar. Pot să schimb terenul pe cinci ari în centrul Chișinăului, dacă le convine. Dar eu știu că, dacă vând cinci ari, ei mai distrug alți câțiva metri pătrați în jur, că trebuie cumva să se învârte pe acolo toată tehnica pentru construcții”, se arată convins Gheorghe Zamfir. Pe de altă parte, vicedirectorul Institutului de proiectări pentru organizarea teritoriului din cadrul Agenției Relații Funciare și Cadastru, Vasile Manolachi, precizează că persoanele fizice vor fi expropriate de terenuri prin judecată, dacă vor refuza să-și vândă pământul.

Și instituțiile de stat vor ceda terenuri

Pentru reconstrucția drumurilor M3 și R1, alte zeci de hectare de teren urmează a fi transmise în proprietatea Ministerului Transporturilor de la balanța agențiilor „Apele Moldovei” și „Moldsilva”. De exemplu, ocolul silvic „Cornești” din Ungheni va rămâne fără două hectare de pământ. Însă, situația este privită calm. „Este un proiect strategic și trebuie să cedăm. Dacă era vorba de sectoare de păduri seculare sau arii protejate, nu acceptam. În acest caz sunt niște sectoare cu copaci tineri care nu au mare importanță. Se va interveni pe alocuri, pe sectoare mici și se vor îndrepta doar niște curbe pentru a lărgi drumul. Proiectul a fost coordonat cu noi”, ne dă asigurări Tudor Botnari, vicedirectorul Agenției „Moldsilva”.

Bani de la BERD și BEI

Viceministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim, susține că drumurile R1 și M3 vor fi reconstruite până la finele anului 2016. În prezent, o companie românească lucrează pe M3, la porțiunea de drum Comrat - Ciumai care are 54 de kilometri. Lucrările vor fi finisate în 2014. „Mai întârzie, dar sunt penalizați. Au văzut că noi nu ne jucăm și s-au apucat serios de lucru”, conchide Gherasim. Modernizarea rețelei de drumuri va fi finanţată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) care vor oferi credite în sumă totală de 300 de milioane de euro.