Primari din R. Moldova, cercetați penal: Sume enorme în învinuiri care nu se confirmă în instanța de judecată

Aleșii locali din R. Moldova se simt hărțuiți de organele de drept, întrucât învinuirile care le sunt aduse nu-și găsesc până la urmă confirmarea și în instanțele de judecată, în special cu referire la daunele invocate de oamenii legii.

IDIS „Viitorul” și Congresul Autorităților Locale din Moldova au analizat cele 64 de cauze penale examinate de instanțele de judecată naționale începând cu anul 2014 și până la 30 noiembrie 2018, pornite împotriva reprezentanților administrațiilor publice locale. De regulă, primarilor și altori funcționari publici le sunt incriminate fapte conexe corupției, care se referă la abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu și neglijenţa în serviciu.

Sumele care vizează daunele invocate de organele de urmărire penală se ridică la zeci de milioane de lei, dar acestea nu-și găsesc confirmarea în soluțiile finale ale instanțelor de judecată, arată raportul „Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției”, făcut public astăzi.




Astfel, din totalitatea soluțiilor finale monitorizate, ca efect al achitării inculpaților, nu și-au găsit confirmarea 13% din daunele invocate în temeiul art.327 din Codul penal, 40% din daunele în temeiul art.328 și 98% din daunele indicate în învinuirile bazate pe art.329 din Codul penal. Plus la aceasta, nu aexistă informații referitoare la soarta daunelor în cazul soluțiilor finale de încetare a proceselor penale. Soluțiile de încetare se referă la 4% din daunele în baza art.327 din Codul penal, 18% din daunele invocate în temeiul art.328 și 1% din daunele bazate pe art.329 din Cod.

Autorii raportului mai remarcă lipsa mențiunilor în soluțiile instanțelor referitoare la încasarea daunelor de la persoanele condamnate, precum și lipsa informațiilor referitoare la eventualele acțiuni civile și finalitatea acestora.

Potrivit expertului Viorel Pârvan, de multe ori învinuirile aduse se rezumă doar la încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale. Acest fapt este reținut în mai multe soluții ale instanțelor de judecată, unde este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate fi tras la răspundere penală.

Rezultatele monitorizării scot în evidență situațiile de apreciere neuniformă și discreționară a circumstanțelor de fapt și temeiurilor de drept la intentarea cauzelor penale și examinarea lor în instanțele de judecată. Tototadă, analiza dosarelor penale relevă mai multe prevederi din Codul penal, care permiteau interpretări diferite și aprecieri subiective de la caz la caz.

„Observăm mai multe erori comise de organele de urmărire penală la calificarea faptelor, constatate și de către deciziile finale ale instanțelor de judecată, care scot în evidență necunoașterea suficientă a specificului de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor două autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale”, cităm din raport.

Raportul „Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” poate fi găsit AICI.