Prima INTERVENȚIE făcută de noul ministru al Apărării. A prezentat Strategia naţională de APĂRARE, care prevede colaborarea cu NATO, România - partener strategic esențial, măsuri pentru combaterea războiului informațional al FR

R. Moldova va continua colaborarea cu NATO, își va consolida capacităţile sistemului naţional de apărare în sensul anticipării, prevenirii şi contracarării ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii statului, în special a celor cu caracter hibrid, va perfecţiona sistemul naţional de management al situaţiilor stării de urgenţă, va asigura securitatea, integritatea şi funcţionalitatea eficientă a infrastructurilor critice, controlul şi apărarea frontierei de stat, va spori potenţialul de participare la misiuni şi operaţii internaţionale a militarilor, va dezvolta capacităţi de control şi protecţie a spaţiului aerian și va implementa standarde unice cu privire la protecţia spaţiului informaţional.

Obiectivele sunt trasate în Strategia naţională de apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021, care a fost prezentată astăzi de către noul ministru al Apărării, Eugen Sturza, iar apoi aprobată de Guvern.

Strategia stabilește inclusiv etapele şi mecanismele de fortificare a capacităţilor sistemului naţional de apărare, iar printre principalele acțiuni prevăzute de Strategia națională de apărare se regăsesc dotarea forţelor armate cu tehnică şi echipamente moderne, revizuirea responsabilităţilor structurilor de forţă, armonizarea prevederilor legale care reglementează sistemul naţional de apărare cu normele europene.

„În următorii ani este puţin probabilă o schimbare a politicii Federaţiei Ruse faţă de Occident şi faţă de unele foste republici sovietice, inclusiv Republica Moldova. Astfel, se aşteaptă continuarea şi extinderea influenţei Rusiei pe căi diplomatice, prin expansiune culturală şi educativă şi, nu în ultimul rând, prin presiuni de natură economică şi militară, prin propagandă, dezinformare şi chiar prin corupere politică. Cu toate acestea, Republica Moldova îşi propune să menţină un dialog deschis, transparent cu Federaţia Rusă pentru a identifica soluţii pe subiecte de interes comun. Regiunea din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăţi economice şi financiare. În acest context, reprezentanţii regimului separatist din regiune vor promova cu certitudine o politică de confruntare cu autorităţile constituţionale. Respectiva regiune a fost, este şi, cel mai probabil, va fi un instrument de acţiune, la îndemâna actorilor interesaţi, pentru a influenţa la nivel decizional şi de a crea dificultăţi în realizarea obiectivelor strategice ale Republicii Moldova”, se arată în Strategie.

Documentul notează că „România va rămâne un partener strategic esenţial pentru Republica Moldova în toate domeniile, în special prin sprijinul acordat în procesul integrării europene”: „Se estimează că rolul regional al României în bazinul Mării Negre va creşte odată cu fortificarea prezenţei NATO pe teritoriul acestei ţări. De asemenea, cooperarea bilaterală în domeniul apărării se va axa pe continuarea procesului de reformare a sistemului naţional de apărare al Republicii Moldova. Toate acestea vor avea loc în temeiul consolidării parteneriatului cu structurile euroatlantice şi susţinerii intereselor Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale”.

Potrivit acelorași documente, Republica Moldova va continua dialogul politic şi cooperarea practică cu Uniunea Europeană, prin intensificarea colaborării în domeniile politicii de securitate şi de apărare comună în vederea prevenirii conflictelor şi gestionării crizelor, precum şi a realizării stabilităţii regionale. Totodată, Republica Moldova va continua să dezvolte şi să consolideze dialogul politic şi cooperarea practică cu NATO, în diverse domenii, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare a sistemului de apărare. De asemenea, Republica Moldova va continua să dezvolte cooperarea bilaterală şi dialogul pe dimensiunea apărării cu partenerii tradiţionali (precum: SUA, România, Ucraina, Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Polonia, Turcia, China, Suedia, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Ungaria, Georgia, Austria) şi va evalua posibilităţile sau oportunităţile de extindere a cooperării şi cu alte state.

Pentru consolidarea și menținerea capacității operaționale curente a Armatei Naționale sunt prevăzute, anual până în 2020, 980 de milioane de lei sau 0,5% din PIB.