Președinția belgiană a UE cere blocarea dreptului de vot al guvernului ungar, „calul troian” al Moscovei în Europa

Belgia, actuala deținătoare a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, face în premieră pasul spre a îndemna guvernele UE să ia în considerare folosirea așa-zisei „opțiuni nucleare” împotriva Ungariei – suspendarea dreptului de vot a acesteia în instituțiile europene, scrie Politico, citat de Digi24.ro.

Ungaria urmează să preia președinția rotativă începând de luna viitoare. „Avem o Europă care face progrese cu mare dificultate. Din păcate, avem niște state – un stat în particular – care adoptă tot mai des o atitudine tranzacțională, de blocaj și de veto”, a declarat ministra belgiană de externe, Hadja Lahbib, referindu-se la Ungaria lui Viktor Orban.

Lahbib a spus că susține activarea articolului 7 din tratatele UE împotriva guvernului de la Budapesta – o măsură extremă prin care dreptul de vot în organismele și instituțiile europene al țării vizate ar fi suspendat.

„Cred că trebuie să avem curajul să luăm decizii – să mergem până la capătul articolului 7, să-l activăm în profunzime pentru a bloca dreptul de veto”, a spus ea.

Parlamentul European a declanșat prima fază a articolului 7 împotriva Ungariei în 2018, însă de atunci procesul s-a blocat.

Următorul pas în procedură, folosit atunci când o țară încalcă valorile fundamentale ale blocului european, este numit „opțiunea nucleară” pentru că reprezintă cel mai dur set de sancțiuni politice pe care blocul le poate impune unei țări-membre – suspendarea dreptului de a vota în ce privește deciziile UE.

Ungaria preia președinția rotativă din 1 iulie

Ungaria urmează să preia președinția Consiliului UE în iulie, fapt ce va da guvernului de la Budapesta și mai multă putere să stabilească agenda și prioritățile blocului pentru următoarele șase luni, în condițiile în care premierul reacționar al guvernului ungar, Viktor Orban, continuă să obstrucționeze procesul de decizie al UE pe teme importante, de la ajutorul militar pentru Ucraina, la sancțiunile împotriva Rusiei și până la următorul pas de făcut pe tema aderării Ucrainei.

„Acesta este momentul adevărul. Fie ne duce la bun sfârșit responsabilitățile, lucru care necesită curaj și voință politică, fie mergem înainte cu mecanisme care nu funcționează. Trebuie să alegem. Dacă mergem până la capăt cu aceast mecanism, el va trebui să funcționeze. Dacă nu funcționează, atunci va trebui să-l reformăm. Acesta e viitorul Uniunii Europene”, a continuat Lahbib.

Tot mai frustrate de acțiunile de sabotaj intern ale Ungariei, țările europene încearcă să găsească modalități de a ocoli Ungaria pe teme importante, cum ar fi lovirea exporturilor rusești fără a mai fi nevoie de unanimitate de voturi. Unii lideri ai UE au sugerat inclusiv ca Ungaria să primească un portofoliu slab în viitoarea Comisie Europeană, în ciuda dorinței guvernului de la Budapesta de a păstra prestigioasă poziție din domeniul extinderii blocului.

Ungaria, tot mai izolată în UE

De când a venit la putere în Ungaria în urmă cu două decenii, guvernul Orban a accentuat dramatic influența și puterea partidului său, Fidesz, în sistemul judiciar ungar și în media.

De când Rusia a invadat Ucraina, Orban se străduiește să-l ajute cât poate de mult pe dictatorul rus, prin blocarea ajutorului militar pentru Ucraina sau prin veto-uri favorabile Kremlinului la nivel european.

Germania a pus la îndoială inclusiv capacitatea Ungariei de a conduce Consiliul UE începând cu 1 iulie, însă Lahbib este de părere că guvernul de la Budapesta trebuie să preia șefia instituției, așa cum e programat.

„Și asta ne arată că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă să respecți valori, să ai drepturi, acces la fonduri, să faci parte din Piața Comună, să respecți valorile libertății, libertății de expresie și a independenței justiției. De aceea Ungaria face obiectul procedurii articolului 7 și este tot mai izolată”, a mai spus ea.

Ungaria rămâne, în prezent, singura țară împotriva căreia este pusă în aplicare procedura articolului 7, după ce Comisia a renunțat la procedura împotriva Poloniei, în urma promisiunilor de reformă ale guvernului Tusk.