Președintele FEA susține că luptătorul Mihai Pârgaru, care ar fi ucis în bătaie un tânăr de 30 de ani, nu are nimic cu K1
Luptătorul Mihai Pârgaru, suspectat că a omorât în bătaie un bărbat de 30 de ani în faţa unui club de noapte din capitală, nu are nicio tangență Asociația FEA sau cu K1. O declarație în acest sens a fost făcută de președintele FEA, Dorin Damir.
Potrivit lui Damir, luptătorii Aurel Ignat şi Mihai Pârgaru nu au treabă cu K1.
„Am auzit de acest caz. Este foarte regretabil că ce s-a întâmplat. A decedat o persoană, iar un copil de 7 ani a rămas fără tată. Dar numai ancheta va da o apreciere corectă acestui caz. Aceşti doi luptătorii, Aurel Ignat şi Pârgaru, nu sunt membri nici ai Federaţiei de K1 amator şi nici nu participă la proiectele organizate de Asociaţia FEA. Aurel Ignat a participat cu un an în urmă, însă el a ales altă cale și a plecat peste hotare. Mai mult nu pot spune nimic”, a declarat Damir.
Despre Pârgaru, care a primit 30 de zile de arest, Dorin Damir spune că nu a auzit nimic în ultimii ani.
„Despre Pârgaru nu pot să spun cu certitudine, dar ultimii ani nu am auzit de dumnealui. Pot spune doar că sunt ambii luptătorii de arte marţiale, dar nu la noi în federaţie ori în proiecte profesioniste. Pot ssune cu certitudine că ambele persoane nu au legătură nici Federaţia K1, nici cu proiectele profesioniste”, a precizat acesta.
Menționăm că un bărbat din capitală a fost bătut de un grup de tineri pe 19 mai curent. Victima a fost transportată la spital, iar peste cinci zile a decedat. Poliţia a deschis trei dosare penale în acest caz, iar vinovaţii riscă până la 15 ani de închisoare.
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE