Președintele APE: „Nemulțumirea populației se adună și în orice moment ar putea să izbucnească într-un mod violent”

DECLARAȚIE // „Această guvernare mimează reformele”

Interviu cu Victor Chirilă, preşedintele Asociaţiei de Politică Externă (APE) de la Chişinău

Dle Chirilă, cum definiți dvs. ceea ce se întâmplă astăzi în R. Moldova la nivel economic, social și politic? Avem parte de acea stabilitate care ni s-a promis pe 20 ianuarie, odată cu învestirea Guvernului Filip?

Există o stabilitate relativă în R. Moldova, dar aceasta este departe de a fi una sustenabilă pe termen mediu și lung. În continuare sunt o serie de probleme nerezolvate. Încrederea societății în instituțiile statului este în scădere.

Partidele politice, din păcate, nu reușesc să rezolve problemele stringente ale societății, și anume cele legate de combaterea corupției, de modernizarea economiei, de soluționarea marii probleme a crizei bancare. Populația preferă în continuare să plece din R. Moldova.

Deci, imigrarea cetățenilor continuă. Sunt lucruri care ne demonstrează că această stabilitate este în mare parte superficială, nemulțumirea populației se adună și în orice moment ar putea să izbucnească într-un mod violent.

Într-o dezbatere recentă la București, ați declarat că UE ar face o greșeală, permițându-i „PD-ului și lui Plahotniuc să fie responsabili de așa-zisa stabilitate din R. Moldova”. În ce-ar consta, mai exact, greșeala UE?

Această guvernare nu este capabilă să promoveze reforme reale care să aducă schimbări palpabile, nu doar să se limiteze la elaborarea și promovarea unor legi, indiferent cât ar fi ele de importante pentru societate.

Să luăm drept exemplu același Cod al Audiovizualului care a fost amendat în așa fel, încât cei care controlează principalele posturi de televiziune și radio din R. Moldova să poată să le controleze mai departe. Dacă vorbim despre reforma justiției, da, a fost aprobară Legea cu privire la procuratură, dar nu se schimbă nimic deocamdată la conducerea acestei instituții sau la nivelul practicilor de lucru.

Vorbim în continuare despre Strategia de implementare a reformei justiției, dar la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) s-a găsit doar o singură candidatură care este aproape de actuala guvernare, de dl Plahotniuc personal. Deci, sunt lucruri care demonstrează că schimbări reale nu au loc și această guvernare încearcă, de fapt, să ducă de nas nu doar societatea din R. Moldova, dar și pe parteneri.

Mai recent, avem acest caz cu primarul de la Taraclia care, din punctul meu de vedere, este strigător la cer și demonstrează că independența justiției noastre este la pământ, eficiența ei este zero.

Ce puteau face exact autoritățile UE pentru ca „oligarhie”, „corupție”, „furtul miliardului” sau „stat capturat” să nu fie cuvinte la ordinea zilei în R. Moldova?

Partenerii noștri externi, cred eu, au repetat o greșeală pe care au mai făcut-o în 2005, când au încurajat partidele europene să voteze atunci pentru alegerea dlui Voronin în calitate de președinte al R. Moldova, încercând să prevină o eventuală „invazie” a Federației Ruse în R. Moldova, recucerirea R. Moldova de către Federația Rusă sau trecerea acesteia în zona de influență a Moscovei.

Ei, am văzut că aceasta a fost o iluzie, pentru că în cele din urmă am avut un 7 aprilie 2009. Am văzut cât de repede dl Voronin și-a schimbat prioritățile și, de fapt, integrarea lui europeană a fost bună atât timp cât slujea pentru consolidarea regimului său. Atunci când a văzut că reformele pe care le presupunea apropierea de UE îi amenință popularitatea și puterea, sigur că el a început să trimită mesaje de curtoazie Moscovei.

Să ne așteptăm la același lucru și de la guvernarea actuală?

Deja a început să se întâmple. La fel ca și dl Voronin, această guvernare mimează reformele. Deși la suprafață, oficial, se declară pentru integrarea europeană, pașii pe care îi face demonstrează o lipsă de respect față de valorile care stau la baza Acordului de asociere dintre R. Moldova și UE.

Iată vedem deja și mesaje de curtoazie, de împăcare cu Federația Rusă și, din punctul meu de vedere, nu sunt pentru a recâștiga piața economică rusă pentru companiile moldovenești, dar pentru a se pregăti mai bine pentru viitoarele alegeri prezidențiale.

Apropo de alegerile prezidențiale, de ce credeți că acestea au fost stabilite pe 30 octombrie 2016?

Se știe foarte bine că, în octombrie, lumea privește altfel lucrurile după ce a strâns roada (râde – n.r.). Până atunci, guvernarea mai are timp să se pregătească și să se consolideze. În noiembrie poate fi o lună destul de rece și ar putea să vină facturile la încălzire. Este mai delicat.

Până atunci își pot consolida pozițiile și la nivel național, dar și în raioane. Acum asistăm la consolidarea poziției prezentei guvernări în sate, centre raionale. Pentru că vedem primari trecuți de-a valma la Partidul Democrat, consilieri care sunt presați să fie mai docili și multe altele. Se vor pune în funcțiune și alte elemente de presiune, de exemplu fiscale asupra micului business.

Au extins această perioadă maximum posibil și eu cred că ei vor fi pregătiți de aceste alegeri destul de bine: controlul mass-mediei îl au, controlul mai multor raioane deja este sigur, controlul asupra instituțiilor centrale, aparatului birocratic este destul de solid. Vor fi foarte bine pregătiți, în ciuda popularității scăzute în societate. Cred că vor reuși să-și promoveze propriul candidat. Din păcate.

Dle Chirilă, să revenim la subiectul integrării europene. Prima vizită a premierului Pavel Filip la Bruxelles s-a produs la aproape două luni de mandat, mult mai târziu decât în cazul premierilor anteriori. Ce ar însemna asta în limbaj diplomatic?

Este clar că UE este supărată pe R. Moldova. Mă refer și la birocrația europeană, dar și la politicienii din capitalele europene de care depind relațiile noastre cu UE. Chiar dacă în fiecare zi auzim că această guvernare este pentru integrarea europeană, este gata să facă toate reformele, să îndeplinească toate condițiile până la sfârșitul lunii iulie, multe lucruri demonstrează contrariul.

Nici europenii nu sunt orbi și surzi, ei văd, aud și, deocamdată, nu sesizează schimbări calitative în R. Moldova. Ei nu se mai lasă duși de nas de promisiuni și doar de adoptarea unor pachete de legi. Ei vor să vadă că aceste legi lucrează și instituțiile își fac meseria, că corupția este combătută, iar combaterea nu este mimată, ei vor să vadă că marele furt bancar este investigat serios, că cei vinovați sunt anchetați și trași la răspundere etc. Deocamdată, aceste lucruri nu se văd.

Nici deschiderea UE nu este pe potrivă și am văzut-o în cazul vizitei dlui Filip la Bruxelles. Dumnealui a fost întâmpinat destul de rece de către parlamentarii europeni, chiar și de comisarii europeni.

Dar nu știu dacă acest lucru îi îngrijorează pe actualii guvernanți. Ei vor face cât pot pentru a preveni critici aprige din partea UE, dar nici UE nu este dispusă să critice prea mult R. Moldova. Acum prioritatea nr.1 a UE este liniștea în această regiune, nu are nevoie de tulburări, de aceea nici accentul ei pe reforme nu este atât de insistent cum ne-am dori noi.

Și atunci, care ar trebui să fie pe viitor atitudinea partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova pentru a determina autoritățile de la Chișinău să construiască un stat funcțional? Există anumite pârghii?

Pârghiile sunt în Acordul de asociere, condiționalități foarte clare despre ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a primi asistență. Din păcate, de multe ori se pune accent pe progrese cantitative și mai puțin calitative privind reformele.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene se laudă cu o activitate febrilă la nivel tehnic, se elaborează legi, sunt aprobate, se ajustează standarde, dar este de ajuns ca, de exemplu, să fie propusă doar o singură candidatură pentru șefia CSJ, așa cum s-a întâmplat, și toată reforma justiției este privită cu alți ochi de UE.

E destul ca un primar să fie demis prin decizie de judecată, ca să arate cât de putredă este justiția noastră și cât de inechitabilă este, în ciuda eforturilor depuse de UE. Toată povestea despre parcursul nostru european, reforme eficiente se destramă rapid.

Nu este de ajuns să facem doar schimbări la nivel tehnic, dar este important să dăm dovadă de un comportament în spiritul legilor aprobate. Acest spirit este încălcat în fiecare zi de politicienii noștri, de instituțiile noastre care nu-și îndeplinesc obligațiunile.

Sistarea finanțării externe poate fi o metodă de a responsabiliza politicienii de la Chișinău?

Poate. Dar este o metodă de responsabilizare pentru o guvernare care dorește cu adevărat să facă schimbări, este decisă să pună în practică agenda de reforme, care să aducă schimbări reale pentru societate.

Această guvernare este acum preocupată de consolidarea propriei puteri în țară, instituirea propriului control și nu cred că dânșii ard de nerăbdare să primească cu orice preț asistența stopată de UE, BM, FMI și alți parteneri, inclusiv din România. Le vor da asistența pentru cel puțin condițiile îndeplinite până acum, bine, nu – atunci ei vor găsi bani pentru a achita salariile și pensiile acestea mizere, cel puțin până în toamna când se va decide cine va fi viitorul președinte al R. Moldova.

Nu cred că actuala guvernare este interesată să facă schimbări cu orice preț, să se închine în fața europenilor, așa cum își imaginează unii.

Vorbeați mai sus de preluarea controlului asupra mass-media, instituțiilor de stat, raioane etc., în R. Moldova. Cetățeanul simplu se uită la televizor de unde i se spune că integrarea europeană este prioritatea nr. 1 a guvernării, reformele vor fi implementate, totul va fi bine. Cum să facă diferența cetățeanul între ceea ce i se spune și ceea ce se întâmplă în realitate?

Cetățenii noștrisunt sătui până în gât de aceste vorbe goale ale politicienilor. Nu-i mai ia nimic. Sunt debusolați, supărați și nu știu cui să i se adreseze pentru a lise face dreptate.

Văd că protestele nu i-au ajutat prea mult, nu au schimbat realitățile. Există o stare de dezamăgire generală în societate și este de ajuns să primească salariul sau pensia ca să vadă că toate promisiunile sunt lipsite de conținut.

Și, având în vedere această stare de „dezamăgire generală”, nu mai putem schimba nimic, ne resemnăm?

Nu ne resemnăm. Este important ca acele noi forțe care și-au anunțat prezența pe scena politică să se pregătească pentru o luptă lungă. Și să se consolideze, să se coordoneze mai bine, să atragă noi personalități nepătate.

Este important să aibă o comunicare mai bună nu doar în raioane și sate, dar și peste hotare, pentru a-și asigura susținerea. Este important să dea acest sentiment că ei pot face aceste schimbări, că pot fi mai buni decât cei prezenți.

Deocamdată, partidele noastre de opoziție, inclusiv cele noi, sunt încă fragile, nu au experiență. S-a văzut foarte bine cum au reacționat atunci când Curtea Constituțională a luat decizia de a reveni la alegerile directe ale președintelui țării. Deși este un ideal al majorității moldovenilor, cred că acesta ar fi trebuit recâștigat altfel, să fie recâștigat de popor, pentru ca oamenii să înțeleagă că ei contează în această societate și că există democrație.

Din păcate, acest drept le-a fost furat cetățenilor.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Raisa Lozinschi