Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: Limba română e „principalul vehicul” al culturii scrise şi „principala marcă identitară a românilor”

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat la finele săptămânii trecute că limba română e „principalul vehicul” al culturii scrise şi „principala marcă identitară a românilor”.

„Limba română e principalul vehicul al culturii scrise româneşti şi principala marcă identitară a românilor, a individualizării lor în raport cu alte popoare. Confratele nostru de odinioară, membru fondator şi vicepreşedinte al Academiei, canonicul Timotei Cipariu, scria: Limba românească, căreia i se închină părinţii noştri ca unui idol viu şi însufleţitor, e singurul tezaur ce ne-a rămas de la ei, ereditate neînstrăinată şi necomună cu alţii”, a spus Pop, în cuvântul rostit în cadrul unei intervenţii online, cu prilejul sărbătoririi de către Academia Română a Zilei Culturii Naţionale, transmite Agerpres.

El a subliniat că „această moştenire, limba noastră, a fost mereu în atenţia Academiei”.

„Iar membrii Academiei au cercetat-o insistent, au normat-o şi iluminat-o, iar între ei s-au aflat şi se află şi reprezentanţi ai altor grupuri etnice, care trăiesc împreună cu românii sau străluciţi romanişti străini, pentru care limba lui Eminescu a rămas mereu tulburător de frumoasă”, a declarat academicianul.

Cultura română se exprimă în mare parte prin limbă, capabilă să desluşească cel mai bine sufletul poporului care a creat-o, a explicat Ioan-Aurel Pop, arătând că ea serveşte drept mijloc de comunicare spirituală.

„Din păcate, nefiind o limbă de mare circulaţie, româna nu înlesneşte accesul tuturor de pe alte meridiane la operele culturii româneşti. Traducerile bune pot suplini în mare măsură acest neajuns. De aceea, complexele noastre n-ar trebui să fie legate de valoarea creaţiei culturale româneşti, ci de amploarea ei. Iar amploarea ei depinde de foarte mulţi factori, inclusiv politici. Cu toate acestea, este firesc ca noi „locului să ne ţinem”, să ne preţuim valorile aşa cum sunt ele, să ne cultivăm limba „ca un fagure de miere", fără ostentaţie şi emfază, aşa cum am învăţat, aşezându-le pe toate în concertul intelectual internaţional", a spus Pop.

Preşedintele Academiei a mai arătat că în lumea contemporană, „atât de dinamică”, au apărut multe alte mijloace de comunicare şi chiar limbaje declarate universale, dar majoritatea lor sunt „pentru minte, nu pentru suflet”.

„De aceea, câteodată, e necesar să ne întoarcem la rădăcini şi să luăm aminte la aceia care, precum germanul Herder, auzeau glasurile popoarelor prin cântece şi preţuiau tradiţiile fiecărui popor. Academia Română se străduieşte de peste un secol şi jumătate să creeze cultură, să valorifice creaţia culturală românească validată din toate timpurile şi să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor, toate acordate marilor curente de valori europene", a încheiat preşedintele Academiei Române.

Academia Română a celebrat vineri Ziua Culturii Naţionale, în Aula acestui for, în cadrul unui eveniment desfăşurat în format hibrid.

Alături de preşedintele Academiei, au mai rostit alocuţiuni acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române şi acad. Gheorghe Păun, membru al Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

Ziua Culturii Naţionale, ajunsă la a douăsprezecea ediţie şi celebrată în fiecare an la data aniversării poetului Mihai Eminescu, este o sărbătoare cu statut naţional, iniţiată de Academia Română în anul 2010.