Premiul Nobel pentru Medicină 2024. Cercetătorii Victor Ambros şi Gary Ruvkun au fost recompensați pentru „descoperirea microARN”

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2024 a fost acordat luni cercetătorilor Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru „descoperirea microARN şi a rolului său în reglarea post-transcripţională a genelor”, a anunțat Thomas Perlmann, secretarul general al Comitetului Nobel de la Karolinska Institutet.

Premiul Nobel din acest an onorează doi oameni de ştiinţă pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor. Informaţiile stocate în cromozomii noştri pot fi comparate cu un manual de instrucţiuni pentru toate celulele din corpul nostru.

Fiecare celulă conţine aceiaşi cromozomi, deci fiecare celulă conţine exact acelaşi set de gene şi exact acelaşi set de instrucţiuni. Cu toate acestea, diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele musculare şi nervoase, au caracteristici foarte distincte.

Cum apar aceste diferenţe? Răspunsul se află în reglarea genelor, care permite fiecărei celule să selecteze doar instrucţiunile relevante. Acest lucru asigură faptul că numai setul corect de gene este activ în fiecare tip de celulă.

Victor Ambros şi Gary Ruvkun, laureaţi ai premiului pentru Medicină din acest an, au fost interesaţi de modul în care se dezvoltă diferitele tipuri de celule. Ei au descoperit microARN, o nouă clasă de molecule mici de ARN care joacă un rol crucial în reglarea genelor.

„Descoperirea lor revoluţionară a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor, care s-a dovedit a fi esenţial pentru organismele pluricelulare, inclusiv pentru oameni”, potrivit Comitetului Nobel, preluat de News.ro.

În prezent, se ştie că genomul uman codifică peste o mie de microARN-uri. Descoperirea lor surprinzătoare a dezvăluit o dimensiune complet nouă a reglării genelor. MicroARN-urile se dovedesc a fi extrem de importante pentru modul în care organismele se dezvoltă şi funcţionează.

Laureaţii Nobel pentru pentru Fiziologie sau Medicină în 2023 au fost Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19.

Alți câștigători ai Nobelului pentru Medicină

Alfred Nobel a avut un interes activ în cercetarea medicală. Prin intermediul Karolinska Institutet, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a lucrat în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, pe parcursul unei scurte perioade în acelaşi an.

Fiziologia sau Medicina a fost cel de-al treilea domeniu de premii menţionat de Nobel în testamentul său. Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 114 ori unui număr de 227 de laureaţi ai Premiului Nobel între 1901 şi 2023.

Până în prezent, 13 femei au primit premiul pentru Medicină. 32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei. 87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Un duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său. Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, pentru Fizică, şi miercuri - Chimie.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 14 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.