Posibilitatea integrării R. Moldova și Ucrainei în UE până în 2030, considerată realistă de către Comisarul European pentru extindere

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, afirmă că un nou val de extindere a Uniunii Europene până în 2030 este o „perspectivă foarte realistă". Acest lucru nu doar pentru ţări precum Albania şi Muntenegru, care se află în fruntea procesului de aderare, ci şi pentru Republica Moldova şi Ucraina. Totuși, progresul va depinde de capacitatea şi determinarea ţărilor candidate de a implementa reformele necesare aderării.

Într-un interviu acordat European Newsroom, Kos şi-a exprimat speranţa că Republica Moldova şi Ucraina vor putea începe negocierile iniţiale sub conducerea preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, care se va termina la sfârşitul lunii iunie 2025.

De asemenea, Kos este optimistă cu privire la rezolvarea veto-ului Ungariei asupra aderării Ucrainei, cauzat de tratamentul minorităţii maghiare din Ucraina. În timp ce Ucraina şi Republica Moldova îşi accelerează ritmul către UE, ţările din Balcanii de Vest aşteaptă deja de zeci de ani progrese în acest sens. Macedonia de Nord a fost una dintre primele naţiuni din fosta Iugoslavie care a început procesul de integrare europeană, dar rămâne încă la început din cauza problemelor interne şi blocajelor din partea statelor membre vecine. Guvernul acestei ţări solicită asigurări că blocajele bilaterale nu vor mai împiedica procesul, dar Kos nu a oferit astfel de garanţii.

În plus, ea a subliniat că negocierile cu Muntenegru ar putea fi finalizate până la sfârşitul anului 2026, iar Albania urmăreşte să termini negocierile până în 2027. Uniunea Europeană îşi menţine angajamentul faţă de Bosnia şi Herţegovina, însă preocupările cu privire la blocajele politice interne continuă să crească. Aceste probleme ameninţă viitorul european al ţării. „Voi fi probabil cea mai fericită persoană din lume când vom putea începe negocierile cu Bosnia. Ei chiar merită acest lucru, oamenii din Bosnia merită acest lucru", a afirmat Kos, subliniind importanţa ca autorităţile naţionale să îşi îndeplinească responsabilităţile.

De asemenea, Kos a făcut un apel noului guvern al Serbiei, ce nu a fost încă confirmat, să adopte o poziţie „proeuropeană şi pro-reformă" pentru a avansa procesul de aderare. A anunţat că intenţionează să viziteze Belgrad la sfârşitul lunii aprilie.

Aderarea la UE rămâne o chestiune „bazată pe merit", a menţionat comisarul, subliniind că nici o ţară nu va fi lăsată în urmă în procesul de extindere. „Ne-am angajat ferm să le aducem în Uniunea Europeană. Dar, desigur, vom ţine cont de merite".

Procesul de extindere necesită consensul tuturor statelor membre, fiind necesare 150 de decizii unanime pentru fiecare ţară candidată. Potrivit Kos, în prezent, 14 state membre sunt în favoarea trecerii la luarea deciziilor cu majoritate calificată, dar şi această schimbare necesită acord unanim.

„Vom vedea dacă ar putea fi mai multe în curând", a încheiat Kos.