Polonia şi ţările baltice cer UE mai mult sprijin pentru apărarea frontierelor cu Rusia și Belarus

Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia cer Uniunii Europene să ofere un sprijin mai important pentru armată şi protecţia civilă la frontierele lor, având în vedere apropierea geografică de Rusia şi Belarus.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, cele patru state est-europene, care se învecinează fie cu Rusia, fie cu Belarus, fie cu ambele, au declarat că „ţările noastre pot simţi ce înseamnă să fie statele din prima linie a UE”, la mai bine de doi ani de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Subliniind „sprijinul lor neclintit pentru Ucraina”, cele patru ţări au afirmat că „trebuie să cheltuim mai mult şi să ne coordonăm pentru iniţiativele de apărare din cadrul UE şi NATO, care rămân fundamentul apărării colective, combinând capacităţile noastre de a ne proteja şi apăra populaţiile şi teritoriile noastre”.

„Suntem susţinători fermi ai eforturilor militare ale Ucrainei şi investim masiv în forţele noastre armate, în producţia de apărare şi protecţia graniţelor noastre cu Rusia şi Belarus”, se mai arată în scrisoarea citată de dpa, potrivit Agerpres.

„Cu toate acestea, trebuie făcut mult mai mult şi într-un mod mai concertat”, au mai spus ele.

Printre altele, cele patru ţări au menţionat „instrumentalizarea migranţilor, sabotajul, dezinformarea”, precum şi atacurile cibernetice ca fiind ameninţări specifice provenind din partea Rusia şi a aliatului său Belarus, probleme care în cele din urmă afectează întreaga Uniune Europeană.

Scrisoarea este semnată de premierul polonez Donald Tusk, premierul eston Kaja Kallas, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi premierul leton Evika Silina.

Polonia şi statele baltice se numără printre cei mai importanţi susţinători ai Ucrainei în urma invaziei ruse.

Apelul lor are loc înainte de un summit al şefilor de stat şi de guvern, care urmează să aibă loc joi şi vineri la Bruxelles, pe agendă figurând ajungerea la un acord cu privire la cine ar trebui să ocupe funcţiile de conducere ale blocului în următorii cinci ani.