Economia SUA crește sub Trump, dar tarifele și războiul cu Iranul apasă asupra gospodăriilor

Economia SUA crește, dar tarifele și războiul cu Iranul apasă asupra gospodăriilor

Președintele Donald Trump laudă performanțele economiei americane înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. El susține că a majorat veniturile, a redus inflația și a creat locuri de muncă.

Trump a afirmat în repetate rânduri: „Avem cea mai dinamică țară din lume.”

Economia SUA se descurcă mai bine decât anticipau mulți după ce Trump a introdus, în 2025, tarifele ample pe care le-a numit „Ziua Eliberării”. Totuși, există indicii că taxele vamale și efectele războiului dintre SUA, Israel și Iran au împins prețurile în sus, iar consecințele negative sunt resimțite de majoritatea gospodăriilor americane.

Creșterea economiei este susținută și de valul de investiții în inteligența artificială. Însă ritmul ar putea încetini dacă aceste cheltuieli s-ar reduce. Cum se reflectă toate acestea în viața americanilor obișnuiți și în ce măsură datele confirmă afirmațiile președintelui?

În ansamblu, economia SUA crește într-un ritm respectabil, raportat la evoluțiile istorice recente ale țării. Cele mai noi date arată că produsul intern brut (PIB), indicatorul folosit de economiști pentru a măsura dimensiunea economiei, se extinde în prezent cu o rată anualizată de 2,2%.

De la sfârșitul anului 2024, cu puțin timp înainte ca Trump să înceapă al doilea mandat, PIB-ul a crescut în total cu aproximativ 3,2%. În această perioadă, economia americană a avut o creștere mai mare decât oricare alt membru al grupului G7, care reunește principalele economii dezvoltate.

Ritmul de creștere al SUA a fost mai rapid decât cel anticipat de Fondul Monetar Internațional (FMI) după ce Trump a anunțat, la 2 aprilie 2025, un amplu pachet de noi tarife pentru bunurile importate. La acel moment, FMI și-a redus prognozele, invocând efectul negativ al taxelor vamale asupra investițiilor și cheltuielilor consumatorilor.

Este important, însă, că Trump a relaxat considerabil tarifele în lunile următoare. Astfel, efectul asupra economiei a fost mai mic decât se anticipase inițial.

În ultimii ani, economia SUA a beneficiat în mare măsură și de investițiile masive ale companiilor americane de tehnologie în inteligența artificială, inclusiv de construirea unor centre de date în toată țara. În august 2026, companiile americane au cheltuit 5 miliarde de dolari pentru construcția centrelor de date, fără a include echipamentele IT. Suma este aproape dublă față de cheltuielile lunare înregistrate când Trump a revenit la Casa Albă.

Mulți alegători americani au vrut să-l sancționeze pe Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2024, considerându-l responsabil pentru scumpirile care au afectat populația după pandemie.

Rata actuală a inflației în SUA este de 3,7%. Este mult sub nivelul maxim recent de 9%, înregistrat în timpul mandatului lui Biden, în 2022, dar depășește rata de 3% pe care Donald Trump a preluat-o în ianuarie 2025.

Economiștii estimează că inflația ar fi fost mai redusă în absența noilor tarife impuse de Trump după revenirea sa la putere. Totodată, războiul cu Iranul a afectat prețurile globale la energie. Perturbarea semnificativă a aprovizionării cu petrol și combustibili din Orientul Mijlociu a contribuit la creșterea inflației în SUA.

În septembrie, prețul unui galon de motorină în SUA, combustibil folosit atât de șoferi, cât și pe scară largă în agricultură și industrie, a ajuns la un nivel record de 6,52 dolari.

De la revenirea lui Trump la Casa Albă, unele produse alimentare de bază, precum carnea de vită și cafeaua, s-au scumpit, în timp ce ouăle s-au ieftinit. Unii comercianți americani au avertizat că majorarea prețurilor la energie, cauzată de războiul cu Iranul, va scumpi producția alimentară și va duce la prețuri mai mari la casele de marcat.

Veniturile medii ale gospodăriilor americane continuă să crească în timpul mandatului lui Trump. Venitul median, ajustat în funcție de inflație, a urcat cu 2,6% în 2025, până la 87.460 de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Cu toate acestea, Institutul pentru Impozitare și Politici Economice (ITEP) a evaluat efectul combinat al reducerilor de taxe promovate de Trump, al expirării subvențiilor guvernamentale suplimentare care făceau asigurările de sănătate mai accesibile pentru milioane de americani și al scumpirilor mai mari decât cele anticipate în al doilea mandat. Printre acestea se numără creșterile de preț legate de tarife și de războiul cu Iranul.

Concluzia ITEP este că gospodăriile din cincimea de mijloc a populației au, în medie, cu aproximativ 1.700 de dolari mai puțin în 2026 decât ar fi avut fără aceste efecte. Pentru cincimea cu cele mai mici venituri, diferența este de aproximativ 750 de dolari în minus.

În schimb, se estimează că cei mai bogați 1% sunt, în medie, cu 12.560 de dolari mai avantajați decât ar fi fost în lipsa acestor măsuri, în principal datorită reducerilor de taxe ale lui Trump. Estimările ITEP privind impactul tarifelor asupra gospodăriilor cu venituri diferite sunt, în linii mari, asemănătoare celor realizate de centrul de analiză Tax Foundation.

Trump a prezis că tarifele vor face ca America să fie „inundată de locuri de muncă”, întrucât companiile producătoare ar urma să deschidă fabrici pe teritoriul SUA pentru a evita taxarea produselor la graniță.

De când Trump a revenit la Casa Albă, economia a adăugat în medie 34.000 de locuri de muncă pe lună. Cifra este însă mult mai mică decât cele 122.000 de locuri de muncă create lunar în ultimul an al președinției lui Biden.

Numărul americanilor angajați în industria prelucrătoare, de 12,6 milioane în septembrie 2026, este ușor mai mic decât la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Rata șomajului rămâne însă relativ scăzută, la 4,2%, aproximativ același nivel ca la revenirea președintelui la Casa Albă.

Unul dintre motive este înăsprirea politicilor privind imigrația și programul de deportări ale administrației Trump. Acestea au redus numărul persoanelor disponibile pentru muncă în SUA, ceea ce înseamnă că trebuie create mai puține locuri de muncă în fiecare lună pentru ca șomajul să nu crească.

Împrumuturile guvernului SUA au crescut în al doilea mandat al lui Trump, în parte din cauza reducerilor substanțiale de taxe. Deficitul federal, adică diferența dintre veniturile din taxe și cheltuielile guvernului, a ajuns la 2.000 de miliarde de dolari în anul încheiat în septembrie 2026. Această sumă reprezintă aproximativ 6% din PIB-ul SUA.

Se estimează că deficitul va depăși 8% din PIB până în 2030. Nivelul ridicat al împrumuturilor guvernamentale contribuie, la rândul său, la creșterea PIB-ului american.

FMI a avertizat că împrumuturile excesive ale guvernului SUA, folosite pentru acoperirea deficitului, și creșterea rapidă a datoriei naționale sporesc riscul unei viitoare crize financiare în America. O asemenea criză ar avea consecințe profund negative pentru majoritatea gospodăriilor americane.

Deficitul în creștere este unul dintre motivele pentru care guvernul SUA plătește mai mult pentru a se împrumuta de pe piețele financiare. Randamentul obligațiunilor guvernamentale americane pe 10 ani a crescut puternic de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, și depășește acum 5%. Este cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală din 2007.

Costul mai mare al împrumuturilor guvernamentale pune presiune și asupra dobânzilor la creditele ipotecare disponibile gospodăriilor americane. Dobânda pentru un credit ipotecar nou, cu termen de 30 de ani, a urcat la 7,4% pe an, de la 6,9% când Trump a revenit la Casa Albă.

Creșterea dobânzilor a agravat problemele de pe piața locuințelor din SUA și a făcut cumpărarea unei case mai dificilă pentru cei care vor să devină proprietari. Mulți dintre cei care dețin deja o locuință ezită să se mute, deoarece ar trebui să renunțe la creditele ipotecare mai ieftine, contractate la dobânzi mai mici, pe care nu le pot transfera asupra unei noi proprietăți.