Stiri

Piramida șubredă

Important 11.05.2013 15:58 Vizualizări

987

STAT // Ultimele evenimente au inversat piramida politică a R. Moldova

Evenimentele politice din ultimele două săptămâni au întors cu vârful în jos piramida puterii din R. Moldova. Viitorul politic și aspirațiile europene ale statului depind astăzi de acțiunile președintelui Nicolae Timofti. Deciziile șefului statului ar putea readuce lucrurile la normal în politica moldovenească.

Mariana RAȚĂ

După ce democrații și comuniștii au demis Guvernul Filat, în pofida mesajelor europenilor care îndemnau să nu facă acest lucru, se părea că va fi găsit un consens de învestire a unui Guvern Filat 3 votat de componentele AIE. Numai că după ce liberal-democrații au satisfăcut poftele democraților care au condiționat votarea unui Executiv condus de Filat, Curtea Constituțională a scos asul din mânecă – i-a interzis liderului liberal-democrat să mai candideze la funcția de premier. Drept răsplată, deputații liberal-democrați și cei comuniști au votat în cadrul ședinței de vinerea trecută a Parlamentului șapte proiecte de legi prin care au anulat condiționările democraților.

1.

*A fost abrogată Legea privind introducerea sistemului electoral mixt în R. Moldova care prevedea ca de la următoarele alegeri parlamentare ordinare 50 de deputați să fie aleși în circumscripții uninominale, iar 51 pe liste de partid.

*A fost majorat pragul electoral pentru partide de la 4 la 6%, pentru blocurile electorale formate din două partide a fost stabilit un prag de 9%, iar pentru blocuri formate din trei și mai multe partide a fost stabilit un prag de 11%.

*S-a decis că posesorii de pașapoarte sovietice vor putea vota la următoarele alegeri.

*S-a hotărât trecerea Centrului Național Anticorupție (CNA) din subordinea Parlamentului în subordinea Guvernului.

* S-a decis abrogarea hotărârii cu privire la numirea lui Corneliu Gurin în funcția de procuror general.

*A fost anulată inamovibilitatea judecătorilor Curții Constituționale, fiind stabilită o procedură de ridicare a mandatului judecătorilor CC pentru încălcarea jurământului sau pierderii încrederii, la cererea a cel puţin 25 de deputaţi, cu votul a cel puţin 3/5 din numărul deputaţilor aleşi.

*S-a stabilit ca prim-ministrul interimar să aibă aceleași atribuții ca și un prim-ministru, cu excepția atribuțiilor ce țin de politica externă. S-a votat și interpretarea moțiunii de cenzură, în care se specifică că „votul de neîncredere acordat Guvernului în data de 5 martie a fost o sancțiune politică, nu una juridică sau penală”.

2.

Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția:

„Am aflat despre aprobarea de către Parlament în prima lectură a amendamentelor la Legea privind Curtea Constituțională a R. Moldova. O astfel de prevedere este în vădită contradicție cu standardele europene privind justiția constituțională și este o violare clară a art. 137 din Constituția R. Moldova. O Curte Constituțională are sarcina de a controla munca Parlamentului. Încurajez Parlamentul să nu adopte acest amendament”.

Catherine Ashton și Štefan Füle:

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate şi vicepreşedintele Comisiei Europene, şi Štefan Füle, Comisarul European pentru extindere şi politica de vecinătate:

„Reiterăm îngrijorarea noastră că documentele adoptate vineri în Parlamentul R. Moldova ar putea constitui o ameninţare la independenţa instituţiilor-cheie naţionale şi un obstacol pentru dezvoltarea viitoare a democraţiei şi a stabilităţii statului de drept în Moldova”.

Jean-Claude Mignon, președintele APCE:

„Votarea recentă de către Parlament a unor chestiuni vitale pentru funcționarea democrației, precum supunerea față de Constituție, independența judiciară și sistemul electoral, a avut loc în mare grabă, fără efortul de a găsi un consens mai larg în Parlament. Îndemn toate forțele politice ale țării să lase deoparte interesele partizane și personale și să lucreze împreună pentru viitorul european al țării și al cetățenilor săi”.

Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei:

„Sunt îngrijorat de situația care s-a creat în R. Moldova. În ultimele zile, Parlamentul R. Moldova a modificat o serie de legi care afectează în mod fundamental sistemul politic al țării. Aceste modificări și modul în care acestea au fost adoptate riscă să submineze independența și echilibrul acestor instituții. Fac apel către toți actorii politici de a acționa în mod responsabil. La mijloc se află coerența și credibilitatea parcursului european al țării. Consiliul Europei va continua să sprijine R. Moldova, inclusiv prin Comisia de la Veneția, pentru a ajuta țara să treacă peste dificultățile politice curente”.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European:

„Sunt foarte îngrijorat. Aceste schimbări, cum ar fi posibilitatea de a demite judecătorii Curții Constituționale de către Parlament, vor avea consecinţe pe termen lung, negative pentru țară şi dezvoltarea democratică. Moldova a făcut progrese substanțiale în ultimii ani, în drumul său de integrare europeană, devenind unul din lideri la acest capitol. Acest efort ar putea fi dat peste cap, în cazul în care criza politică continuă și interesele private vor prevala. Cooperarea dintre forţele politice este necesară pentru finalizarea Acordului de Asociere”.

3.

Marian Lupu, președintele PD

Marian Lupu a adresat o scrisoare oficială șefului statului, Nicolae Timofti, prin care i-a solicitat să nu promulge legile adoptate în ședința de vineri a Parlamentului cu votul PLDM și PCRM, exprimându-și speranța că președintele va adopta o poziție echilibrată și nu va deveni părtaș la izolarea internațională a R. Moldova.

De asemenea, Lupu i-a cerut lui Timofti să desemneze cât mai rapid un candidat pentru funcția de prim-ministru, menționând că votarea noului Guvern este singura soluție pentru stoparea acestor grave derapaje de la parcursul democratic și european al țării noastre.

Vlad Filat, președintele PLDM:

„PLDM a fost, este și va fi pentru integrarea în Uniunea Europeană. Știu că oficialii europeni sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă în țara noastră, dar nu putem să ne reproșăm că nu facem tot posibilul pentru continuarea reformelor.

Cum de au uitat ei (Marian Lupu și Mihai Ghimpu – n.r.) de poziția oficialilor europeni când au demis Guvernul? Atunci au fost la Chișinău trei miniștri de Externe ai țărilor UE și au transmis un mesaj clar în acest sens, dar nu au fost auziți. Au uitat probabil și de îngrijorările după decizia CC din 22 aprilie, decizie care a aruncat țara în haos. S-au depus eforturi mari din partea PLDM pentru a forma un nou Guvern, dar acest efort a fost spulberat”.

Vladimir Voronin, președintele PCRM

„Să ne amintim de jertfele aduse pentru menținerea la putere a AIE. Acele evenimente nu au fost criticate de oficialii europeni. Trebuie să recunoaștem că până acum oficialii europeni nu au reacționat niciodată atât de deschis și cinic în raport cu R. Moldova. Niciodată nu au acționat ca avocați isterici ai diavolului. În aceste momente când statul R. Moldova așteaptă sprijinul UE în lupta cu mafia, Uniunea Europeană a decis să treacă de partea mafiei. Ceea ce s-a întâmplat vineri în Parlament a fost o încercare a două forțe politice opuse să restabilească statul de drept și democrația în R. Moldova”.

4.

Nicolae Timofti, președintele republicii

Președintele Nicolae Timofti a trimis, miercuri, Parlamentului spre reexaminare legea care prevede posibilitatea retragerii de către Parlament a mandatelor judecătorilor Curții Constituționale în cazul „pierderii încrederii”.

Șeful statului a inițiat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru. Timofti promite ca până la mijlocul săptămânii viitoare să anunțe public numele candidatului la șefia Guvernului.

Timofti a semnat ieri un decret prin care a promulgat mai multe legi adoptate vinerea trecută de Parlament. Printre acestea se numără modificările la legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, abrogarea legii privind introducerea sistemului electoral mixt.

De asemenea, a fost promulgată legea prin care au fost precizate atribuțiile Guvernului în exercițiu (demisionar) și legea prin care au fost stabilite competențele prim-ministrului interimar.

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!