Pentru PRIMA dată în ultimele trei decenii, Rusia poate fi dată AFARĂ definitiv din R. Moldova. Metoda prin care R. Moldova vrea să scape de „regimul-marionetă al Kremlinului” din Transnistria

Pentru prima dată în trei decenii, R. Moldova crede că are, în sfârșit, pârghia necesară pentru a da afară Rusia din republică. Totuși, există o dilemă pentru Chișinău: cum să faci asta fără a declanșa o criză umanitară asupra propriilor cetățeni? De la obținerea independenței în anii '90, R. Moldova a fost blocată într-un conflict înghețat cu Moscova asupra Transnistriei, o regiune separatistă susținută de Kremlin, lângă granița de est a țării, cu peste un sfert de milion de locuitori, scrie stirileprotv.ro.

Confruntarea, deși tensionată, a fost menținută de o conexiune puternică: R. Moldova primește energie rusească la preț redus prin intermediul Transnistriei, care, în schimb, beneficiază de sute de milioane de euro pe an. Legătura a permis Rusiei să păstreze controlul asupra fâșiei strategice de pământ de-a lungul graniței cu Ucraina, unde sunt staționate trupele sale, în ciuda obiecțiilor Chișinăului.

Totuși, această dinamică se schimbă. În ultimii ani, R. Moldova s-a integrat în Europa sub conducerea Maiei Sandu, o președintă pro-UE. Bruxelles-ul a oferit milioane de euro și mai multe legături cu sursele sale de energie, ca parte a unui proces care durează de ani întregi pentru ca această țară, una dintre cele mai sărace din Europa, să fie pregătită pentru aderarea la UE.

„Republica Moldova nu mai depinde de Transnistria", a declarat, pentru Politico, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.

„Când vine vorba de gaz, noi îl cumpărăm de pe piața internațională. Pe partea de electricitate, construim linii de înaltă tensiune pentru a ne conecta la România", a explicat acesta.

Schimbarea reprezintă o problemă pentru Transnistria, dar și pentru guvernul moldovean. Oprirea plăților către Transnistria ar duce la prăbușirea bugetului regiunii separatiste și ar lăsa sute de mii de oameni fără venituri și servicii de bază - o provocare care, pentru o țară de mărimea R. Moldova, ar fi similară cu reunificarea Germaniei după căderea Zidului Berlinului.

„Elitele din Transnistria recunosc deja că noi cumpărăm energie electrică din regiune nu pentru că trebuie să o facem, ci pentru că alternativa este să aruncăm regiunea într-o criză umanitară", a afirmat ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.

Totuși, oficialii de la Chișinău susțin fără echivoc: este timpul să se pună capăt blocajului multigenerațional.

„Există acum un stimulent puternic pentru a reintegra țara în mod pașnic", a declarat Popșoi, care a fost numit ministru de Externe în ianuarie.

„Rezolvarea conflictului înseamnă reintegrarea completă și preluarea de către Republica Moldova a controlului asupra granițelor sale suverane", a subliniat acesta.

Joc de putere

De pe podul de peste râul Nistru se pot vedea soldații ruși. Îmbrăcați în uniforme de camuflaj, aceștia se strâng împreună, pentru a se feri de ploaie, la un punct de control inscripționat cu secera și ciocanul. Aceștia sunt doar câțiva dintre cei 1.500 de soldați ruși care țin Transnistria sub stăpânirea Moscovei, la mai bine de 30 de ani după ce Republica Moldova și-a câștigat independența față de URSS.

De-a lungul anilor, Transnistria și-a dezvoltat propriile forțe armate, servicii publice și sisteme de pensii - toate finanțate prin vânzarea de energie rusească ieftină către Republica Moldova.

„Întreaga regiune este dependentă de gazul gratuit ca de un drog", a declarat Parlicov, ministrul Energiei.

Și R. Moldova a fost dependentă de energia aflată la reduceri. Centrala electrică Cuciurgan din Transnistria, deținută de ruși, este cea mai mare sursă de energie din Republica Moldova, furnizând aproximativ patru cincimi din energia electrică a țării în schimbul a sute de milioane de euro pe an. De asemenea, Republica Moldova se bazează pe cablurile de înaltă tensiune care trec prin Transnistria, ceea ce conferă regiunii - și partenerilor săi ruși - o influență și mai mare.

„Frumusețea acestei situații pentru ruși era că, prin cumpărarea de energie electrică din regiunea transnistreană, noi finanțam practic separatismul din propria noastră țară”, a afirmat Parlicov.

UE a schimbat acest calcul. În ultimii ani, Bruxellesul a acordat R. Moldova zeci de milioane de euro pentru a construi infrastructura și pentru a consolida conexiunea sa la rețelele energetice europene, compensând astfel costurile de achiziționare de resurse din alte părți.

Acest lucru înseamnă că R. Moldova nu mai trebuie să cumpere gazul din Transnistria, ceea ce ar putea genera probleme pentru regiunea separatistă. Transnistria s-a folosit de accesul la combustibilul rusesc la preț redus și de veniturile din electricitate pentru a construi un sector industrial care s-ar prăbuși practic peste noapte în cazul în care Chișinăul ar întrerupe plățile.

Cu toate acestea, R. Moldova este conștientă de faptul că distrugerea motorului economic al Transnistriei înseamnă, de asemenea, afectarea cetățenilor din zonă - aceiași oameni pe care dorește să îi reintegreze în societatea moldovenească.

„Vorbim de până la 300.000 de persoane, aproape toți sunt cetățenii noștri, și trebuie să li se asigure servicii de bază", a declarat Parlicov.

Ieșirea din rutină

Este o enigmă care planează asupra eforturilor de integrare occidentală ale Maiei Sandu.

Din 2020, de când aceasta a ajuns la putere, R. Moldova a făcut progrese în combaterea corupției, în reformarea instituțiilor publice și în consolidarea democrației. Pentru eforturile sale, țara a primit anul trecut statutul de candidat la UE, iar discuțiile privind aderarea la blocul comunitar sunt în curs de desfășurare.

Cu toate acestea, există întrebări persistente cu privire la posibilitatea ca R. Moldova să adere la UE în condițiile în care are un conflict separatist și trupe rusești staționate pe teritoriul său.

Politicienii europeni au sugerat anterior că problema Transnistriei ar putea fi rezolvată înainte ca cererea sa să treacă de ultimul obstacol. Liderii de la Chișinău au reacționat imediat și au îndemnat în mod repetat Bruxellesul să nu lase Moscova și vasalii săi să determine soarta R. Moldova în legătură cu UE.

Scăderea fluxului de numerar al regiunii separatiste prin încetarea monopolului său energetic oferă o șansă de a remedia diviziunile țării și de a adera la blocul comunitar ca o singură națiune.

„Rezolvarea problemei energetice cu Transnistria ar fi un pas important", a declarat Viola von Cramon-Taubadel, europarlamentar german și membră a comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

„Dar va fi acest lucru suficient pentru ca Transnistria să se integreze încet, dar constant în țară?", a întrebat ea.

Amenințare hibridă

Este puțin probabil ca liderii transnistreni să stea liniștiți. În martie, oficialii din regiunea separatistă au cerut Kremlinului să o „protejeze împotriva presiunii care vine din partea R. Moldova", susținând că țara organizează o blocadă economică - în ciuda fluxului zilnic de bunuri și servicii care trece prin punctele de control rusești.

Între timp, Vladimir Putin și cercul său de apropiați au intensificat declarațiile împotriva R. Moldova, atacându-i visul european cu o retorică similară cu cea pe care au lansat-o împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, capacitatea Rusiei de a interveni este, în practică, limitată. De la începutul războiului din Ucraina, forțele locale rusești au fost izolate de liniile lor obișnuite de aprovizionare, fiind incapabile să aducă întăriri sau să transporte echipamente.

Mulți dintre soldații ruși cantonați în zonă nu au mai fost rotiți în sau din Republica Moldova de ani întregi, iar din acest motiv și-au întemeiat familii în zonă.

Se pare că în uriașul depozit de la Cobasna, păzit cu mare atenție, se mai găsesc doar echipamente din epoca celui de-al Doilea Război Mondial aflate în stare de degradare, care nu au fost deja vândute sau refolosite de ruși.

Alte conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic au culminat cu o catastrofă. Chiar anul trecut, o confruntare între Azerbaidjan și Armenia a dus la un exod în masă de 100.000 de persoane din Nagorno-Karabah.

Dar în cazul R. Moldova, nu există o animozitate etnică care să determine eforturile de a pune capăt impasului. Aproape toți locuitorii din Transnistria au pașapoarte moldovenești și se deplasează liber prin punctele de control păzite de Rusia. La fel ca moldovenii care trăiesc în alte părți ale țării, locuitorii din Transnistria vor beneficia de boom-ul economic al aderării la UE - indiferent de ceea ce ar putea dori Putin pentru ei.

Chiar dacă Moscova nu poate organiza o intervenție militară, tot poate crea probleme pentru R. Moldova. Anul trecut, serviciile de informații ale Kievului au avertizat că au interceptat un plan al rușilor de a organiza o lovitură de stat și de a o înlătura pe Maia Sandu de la putere, folosind un partid de opoziție prorus pentru a răsturna guvernul. Alegerile prezidențiale și parlamentare programate pentru luna octombrie vor fi un moment critic pentru ca moldovenii să-și decidă viitorul - și o șansă pentru puteri externe precum Rusia să se amestece.

Ca răspuns, Bruxellesul a trimis o misiune în această țară pentru a contribui la combaterea dezinformării menite să slăbească ambițiile UE ale Republicii Moldova.

„UE trebuie să continue să ajute R. Moldova cu energie, astfel încât să devină complet independentă de Rusia", a declarat Ivana Stradner, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington.

„Și trebuie să ne asigurăm că, dacă lucrurile escaladează, nu ne temem de provocările lui Putin în țară - dacă nu vrem ca Occidentul să fie văzut ca un tigru de hârtie, trebuie să fim pregătiți să ajutăm R. Moldova", a subliniat aceasta.