Maria Iliuț: „Paștele e sărbătoarea întoarcerii acasă”

Familie // Interpreta Maria Iliuț, „privighetoarea din Carpați”, așa cum i se spune, se întoarce aproape în fiecare an acasă, la Cernăuți, pentru a fi alături de familia sa la sărbătorile pascale și pentru a reveni la tradițiile și datinile populare

Am găsit-o pe interpreta de muzică populară Maria Iliuț la repetițiile tradiționale de dinaintea Paștelui. Înconjurată de membrii Ansamblului „Crenguța de Iederă” de la Universitatea de Stat din Moldova, interpreta făcea ultimele repetiții înainte de participarea la festivalurile și concursurile pascale. Înainte de sărbători, e solicitată la diferite emisiuni și concerte de Paște, însă pe lângă aceste pregătiri, Maria Iliuț își face timp întotdeauna să se pregătească pe sine și casa ei de sărbătoare. Are o tradiție: de Paște, merge acasă, la Cernăuți, unde se întâlnește cu rudele sale și mănâncă bucate tradiționale care se gătesc în acea zonă. Interpreta spune că Paștele la țară are o altă culoare și un cu totul alt farmec.

Paștele de la țară e „altfel”

„Eu simt sărbătorile mai bine când sunt la țară. Acolo, toți cei dragi mie sunt prin preajmă, totul e verde, mielușeii zburdă, acolo se aud cocoșii și împușcăturile după Înviere… Sâmbătă dimineață obișnuiesc să plec la țară, la Cernăuți, ca să mă văd cu sora, cu cumnata, cu nepoții. Eu mi-am pierdut foarte devreme părinții, sora și fratele, în doi ani de zile i-am înmormântat pe toți, mi-au rămas doar sora mai mare și cumnata… Și atunci eu mi-am zis că, atât cât mai sunt acei dragi și apropiați mie în viață, să merg la ei”, povestește cu lacrimi în ochi Maria Iliuț. Când vorbește despre Paște și amintirile care i le provoacă, ochii încep să-i strălucească. Ne duce imaginar în satul ei de baștină, unde mama cocea pasca și cozonacii, iar pe plită fierbea oala cu sarmale, în timp ce farfuriile cu răcituri se așezau la prins într-un loc răcoros.

Haine și încălțăminte noi

Ca în orice gospodărie serioasă, pregătirile începeau întotdeauna cu o curățenie generală. Maria Iliuț spune că a deprins de mică acest obicei sănătos: să facă curățenie. Făceau ordine prin ocoalele oilor, în coteț la păsări și în grajdurile vitelor. „Se dădeau brâiele afară, se văruia, se împrospăta. Curățenia mai profundă îți dă alt aer, altă prospețime, îți scuturi tot, îți schimbi tot”, zice interpreta. „Fiind copil, așteptam Paștele. Sigur că așteptam și Nașterea Domnului sau Anul Nou, unde ne aduceau cadouri, dar Paștele ni se părea o sărbătoare mai supremă. De la străbunicii noștri am deprins că sărbătoarea de Paște e sărbătoarea sărbătorilor”, își amintește Maria Iliuț. „În preajma sărbătorilor de Paște, noi, copiii, eram foarte ascultători, pentru că știam că ni se vor cumpăra hăinuțe noi, eram înnoiți din talpă până-n creștet. Ne apropiam de părinți și întrebam ce mai este de făcut, cu ce să mai ajutăm, ca nu cumva să nu ne cumpere ceva”, râde Maria Iliuț.

Câinele i-a „mâncat” rochia nou-nouță

Părinții le luau haine mai măricele, ca să le țină și vara. Micuții se rugau ca Paștele să fie călduros, să se fi uscat noroiul și să fi apărut primele cărărușe, pe care să tropăie cu noile sandale. Câteodată, părinții îi luau la târg, ca să măsoare încălțămintea. Și atunci, bucuria copiilor! „Atunci ne permiteam noi și mai scânceam, ca să primim și câte o înghețată sau o bomboană în plus”, rememorează interpreta. Își amintește de o haină primită în dar, care îi era tare dragă, dar care nu a ținut prea mult. „Era o rochiță confecționată de o rudă apropiată, eu eram în ea cea mai frumoasă din mahala. Am ieșit la joacă, la ciocnirea ouălor, iar vecinul a venit cu un câine. Și atunci am vrut să îl arăt și eu pe al nostru. Nu știu ce i-a părut lui, că a început a mușca și a rupe, mi-a distrus rochița, iar pentru mine asta era tragedie enormă. Nu mi-a mai ticnit Paștele!”, zâmbește Maria Iliuț.

„Cioșcoban”, „babe” și „moșnegi”

Pregătirile de Paști erau fermecătoare pentru micuța Maria. Se implica la gătit și în alte treburi gospodărești. Îi revenea să bată ouăle – o artă, ar spune un bucătar –, să aducă lemne pentru foc, mai exact surcele uscate, cu care mama să aprindă focul. „Voiam să particip și eu, să văd că acesta e lucrul meu. Eram prezentă la coacerea păștii, care la noi se face cu multă brânză și era mult mai mare. Se făcea așa, pentru că noi obișnuiam până la Ispas, pe nemâncate, să luăm agheasmă și o bucățică din pasca sfințită”, explică interpreta. „Baba și moșneagul” – o altă coptură specifică zonei, apoi „cioșcobanul” – un preparat care se gătește din stomacul porcului, care este umplut cu bucăți de carne bine condimentate, apoi se coase. Ulterior, acesta se fierbe, apoi se pune la cuptor. Mai făceam sarmale și răcituri cu tremurici”, își amintește interpreta de muzică populară.

Fără miei și iepuri la Paște

În zona de unde vine Maria Iliuț, nu se sacrifică mieii de Paște. În general, nu se consumă această carne, iar animalele se taie doar dacă sunt bolnave. În schimb, se mănâncă mult porc, pe care oamenii îl păstrează încă de la Crăciun. „Mama punea niște bucățele aparte, ca să fie rezervate pentru sărbătorile de Paște. Se păstrau în sare sau uscate… Zonei noastre îi este specifică încondeierea ouălor, iar noi, copiii, eram în culmea fericirii, pentru că aveam ouăle noastre și le desenam după propria noastră dorință. Puneam numele prietenilor, ale eventualilor iubiți, desenam floricele. Cei adulți făceau semne creștinești, dar noi ne jucam”, își mai amintește interpreta.

Nu mai coace produse pascale

Viața modernă și alertă nu îi permite Mariei Iliuț să își rezerve o zi întreagă pentru a coace. Este prinsă în concerte, festivaluri, apariții media, iar pasca de sărbătoare o cumpără. „Ar fi păcat să spunem că nu, dar într-adevăr, cumpărăm mult. Chiar nu reușesc, mi-aș dori să stau să gătesc, dar asta presupune timp. Sarmalele însă le fac acasă, răciturile, vopsim ouă”, spune interpreta. Chiar dacă stilul modern de a trăi i-a răpit din bucuria de a coace produsele de Paști, Maria Iliuț spune că nu a uitat să postească și să se împărtășească. De mare ajutor la gătit îi este și nepoțica de doi ani, care se implică cu ce știe. „Bine că mi-am cumpărat niște ouă din lemn, pe care le ciocnim și ne jucăm cu ele”, zâmbește interpreta.

O nouă Maria Iliuț

Da fapt, nepoțica Mariei Iliuț îi calcă sigur pe urme, iar asta o bucură nespus. „Ea deprinde tot ce fac eu, cântă, dansează, nu avea niciun an și încerca deja să își pună basmaua în cap, se uita în oglindă și încerca să își pună mărgelele”, râde fericita bunică. În acest an, va fi departe de nepoțică, fiu și noră, care vor merge la cuscrii ei. Interpreta va sărbători cu ei însă când se va întoarce de la baștină. Maria Iliuț a păstrat cu strictețe tradiția spălatului cu ouă roșii și bănuți în dimineața Paștelui. Ține la obiceiuri și datini și crede că fiecare dintre noi ar trebui s-o facă. „Doresc tuturor cititorilor Ziarului NAȚIONAL ca Iepurașul de Paște să le aducă cele mai valoroase daruri: sănătate deplină, fericire, liniște sufletească, pace în țară și toate bune și frumoase. Hristos a înviat!”.