Parlamentarii au comemorat 84 de ani de la deportările staliniste: moment solemn și amintiri dureroase

În ziua de 12 iunie, deputații au ținut un minut de reculegere pentru victimele deportărilor staliniste, marcând 84 de ani de la prima operațiune de deportări. Sub îndemnul președintelui Parlamentului, Igor Grosu, aleșii poporului s-au ridicat în picioare, într-un gest solemn.

„Regimul sovietic de atunci a scos peste 32 de mii de persoane din casele lor. I-a urcat în trenuri marfare și i-a trimis departe de casă. Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului totalitar stalinist”, a amintit Igor Grosu. El a subliniat: „Mulți dintre ei nici până astăzi nu au reușit să-și facă dreptate. De aceea este important să vorbim despre aceste atrocități ale istoriei, fiindcă vorbim de rudele, parintii și bunicii noștri, care au îndurat chinuri. Iar mulți dintre ei nici nu s-au mai întors acasă. Tragedia deportărilor e tragedia poporului nostru. Nu o vom uita niciodată.

E de datoria noastră să nu mai permitem regimurilor să provoace astfel de crime și să ținem minte că viața omului este mai presus de orice fantezie imperialistă. Mă bucur că ieri, după ani de muncă, Agenția arhivelor a primit un lot de aproximativ 20 de mii de dosare ale deportaților în perioada sovietică - de la arhiva Ministerului Afacerilor Interne. Este un moment istoric pentru că astfel Agenția a încheiat procesul început în 2010 de primire a tuturor dosarelor victimelor represiunilor politice sovietice. Lista tuturor dosarelor va fi disponibilă online, pe siteul Agenției, până pe 5 iulie, curent. Toți cetățenii vor avea posibilitatea să verifice existența unuia sau altui dosar, fără a se prezenta fizic la sediul central al Arhivei”, a declarat Igor Grosu din prezidiul Legislativului.

Se amintește că în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, prima operațiune a deportărilor staliniste a început în Moldova. Peste 32 de mii de români basarabeni și bucovineni au fost ridicați și duși forțat în Siberia și Kazahstan. Majoritatea erau „culaci”, preoți, intelectuali și membri ai fostelor partide politice.

Acțiunea a urmat înțelegerea dintre Hitler și Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Atunci, Uniunea Sovietică a anexat regiunile dintre Prut și Nistru. În urma presiunii acelui pact, România a cedat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Noua putere sovietică a supus populația locală unui epurări masive, pentru a preveni orice rezistență. Persoanele considerate periculoase erau trimise în lagăre de muncă forțată, GULAG, în regiunile îndepărtate ale URSS.