OPINII // Diaspora – o nouă REALITATE în viața politică a Republicii Moldova

Sursa: contributors.ro

Mulți se întreabă cine a câștigat și cine a pierdut alegerile prezidențiale din RM. În lista învingătorilor sânt plasați: I. Dodon, V. Plahotniuc și guvernarea actuală pentru care președintele ales ar fi un interlocutor mai comod.

În această listă trebuie inclusă cu siguranță și Rusia, care a reușit nu fără succes să scindeze pentru a câta oară poporul acestei țări pe criterii geopolitice prin agenții săi de influență, a susținut un candidat la președinție antieuropean și/sau antiromân, această circumstanță a generat o profundă aversiune îndeosebi în rândurile Diasporei pro-occidentale care a votat masiv pentru Maia Sandu.

Același lucru se putea întâmpla și cu candidatul PPDA Andrei Năstase dacă ar fi participat în turul II a alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie curent cu contracandidatul Igor Dodon, deci a fost în linii generale o mobilizare în masă și un vot de protest.

Protestele post-electorale ale Diasporei în legătură cu alegerile fraudate durează zile la rând în diferite orașe din Europa punând în încurcătură cancelariile occidentale și nu în ultimul rând guvernarea României. Diaspora în sfârșit demonstrează de a fi un redutabil actor politic care strică cărțile guvernării și noului președinte, mai mult ca atât ca răspuns la intimidările neinspirate ale nou-alesului președinte „cineva să nu se joace cu focul” nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale și amenință de a purta în instanța de judecată din țările de reședință responsabilii alegerilor fraudate, iar aceasta deja miroase a scandal de nivel internațional.

În consecință asistăm de fapt la o victorie a Diasporei cu concluzii extrem de importante. Una dintre cele mai importante concluzii este necesitatea constituirii unui organ independent de coordonare a Diasporei, reieșind și din faptul că așa-zisul consiliu coordonator al Diasporei pe lângă Guvern a fost desființat după ce prim-ministrul și președintele acestui consiliu care a existat numai în sertarele Cancelariei de Stat s-a ales cu ani grei de pușcărie.

Prin intermediul unei instituții autonome, Diaspora va revendica interesele originarilor noștri stabiliți în străinătate, în unison va cere reforme și va monitoriza situația din țară creând astfel cel puțin o opoziție constructivă. A venit timpul de a organiza această entitate care are un potențial nu numai economic dar și politic.

Vizavi de capacitatea de organizare a comunităților noastre în străinătate și de participarea la alegeri mă voi opri la o analiză comparativă care reflectă lacune serioase ce au condus la aprigi contestări în orașele Bologna, Mestre, Parma, Roma, Londra și altele.

Datele Comisiei Electorale Centrale denotă clar faptul că în secțiile de votare din regiunea Emilia-Romagna (or. Bologna, Parma, Ferrara și Modena) au rămas neutilizate 1.401 buletine de vot(!). În regiunea Veneto cu şase secții de votare prezente în teritoriu (Mestre, Padova-1, Padova-2, Treviso, Verona și Vicenza) au rămas neutilizate 1.547 buletine, în regiunea Lazio - 1579, iar în regiunea Lombardia numărul buletinelor neutilizate a atins 3.010 (!).

Cele mai numeroase comunități ale moldovenilor din Italia se află în regiunile respective: Veneto -37. 247 persoane (s-au prezentat la urne 16.453 persoane), Emilia-Romagna – 30.731 (au votat 10.599), Lombardia – 22.972 ( 8.990); Lazio – 15.402 (4.421)(!); Piemonte – 10.572 (3.515)(!); Toscana – 5.462 (1.174).

Aceste date demonstrează că de fapt avem, eufemistic vorbind, o prezență la urne nu prea strălucită. Mai mult ca atât, aceste date nu includ persoanele originare din RM cu cetățenie română care au reședință în Italia adică cu cetățenie dublă. Numărul total al cetățenilor RM rezidenți în Italia este 142.226, pe când la urne s-au prezentat în turul II al alegerilor prezidențiale numai 36.092 persoane(!).

Cea mai înaltă prezență în raport cu numărul rezidenților efectivi a fost înregistrată în regiunea Marche unde la urnele celor două secții de votare s-au prezentat 2.462 cetățeni din cei 4.612 rezidenți.

Stagnarea economico-politică din Italia s-a reflectat și asupra migranților din RM. Astfel în 2015 au părăsit Italia 4977 moldoveni care în marea lor majoritate au emigrat în țările anglo-saxone, această tendință se va păstra cu mare probabilitate și în următorii ani și de aceia este necesar de dat răspuns adecvat acestei provocări prin organizarea de mai multe secții electorale în Londra și alte orașe.

Alt aspect important care a influențat extrem de negativ aceste alegeri a fost campania de înregistrare prealabilă în listele electorale de bază a cetățenilor RM din străinătate de care se fac responsabile cel puțin două instituții: Comisia Electorală Centrală și Ministerul de Externe și Integrare Europeană. În listele electorale de bază ale celor 25 secții de votare din Italia au fost înscrise tocmai 6 (șase) persoane (!) din cele 422 înregistrate prealabil conform datelor statistice.

Listele electorale suplimentare au fost completate exclusiv în timpul votării și evident nu la calculator, fapt ce a complicat procesul de votare și lucrul echipelor de voluntari, membrilor secțiilor de votare. Aici este util de adus aminte că au fost numeroase plângeri de la cetățeni care nu au reușit să se înscrie din mai multe motive: promovare slabă, perioada scurtă de timp și blocajul sau funcționarea proastă a portalului respectiv. Aici apare spontană întrebarea de ce nu se declară demisii pentru astfel de atitudini incalificabile din punct de vedere administrativ și la urma urmei civic.

Autorul acestui articol cunoaște din interior evoluția proceselor electorale din străinătate cu începere din anul 2009, când a înaintat un demers Președintelui interimar al RM M. Ghimpu, Prim-ministrului Vlad Filat, și președintelui CEC I. Ciocan cu cererea de a permite desfășurarea unei secții electorale pe lângă sediul Asociației obștești „Moldova nel Mondo” din or. Roma. Am obținut această permisiune și am organizat în calitate de secretar al secției electorale, referendumul constituțional din 5 septembrie 2010. Am exercitat această misiune ca și alți conaționali ai noștri care au urmat exemplul nostru în alte orașe din cuprinsul Italiei exclusiv pe bază de voluntariat. A fost o experiență foarte importantă și un punct de plecare, care a premiat aceste eforturi la alegerile din 13 noiembrie curent.

Eduard Gherciu, absolvent al Universității de stat de medicină și farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău (1985). Practică medicina de urgență în Provincia Latina (Italia) din 2005.

Sursa: contributors.ro