OPINIE: „Cum europenii, societatea civilă și actuala opoziție nu s-au opus votării mixt-ului în 2013”

„Istoria cu introducerea sistemului mixt şi reacţia societăţii civile şi a unor grupuri de presiune din Europa faţă de avizul Comisiei de la Veneţia arată cum funcţionează dublele standarde. Trebuie să recunoaştem că oportunismul politic nu este caracteristic doar Estului. Convingerea că valorile politice şi consecvenţa în acţiune pot fi date la o parte în numele unor avantaje de moment care pot fi obţinute prin acrobaţii politice şi renunţare la principii este, din păcate, comună şi pentru mulţi exponenţi declaraţi ai societăţii deschise care una spun şi alta fumează”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL analistul politic Corneliu Ciurea, care este și unul dintre adepții schimbării sistemului electoral în R. Moldova.

Potrivit acestuia, pentru a vedea cum pendulează principiile unor categorii de politicieni, este suficient să ne amintim de situaţia politică din aprilie 2013, atunci când PD şi PLDM au votat în două lecturi introducerea sistemului mixt. „După o iarnă de „război rece” între aceste partide, cauzată de „incidentul de la Pădurea Domnească”, cele două partide cad subit la pace şi promovează în comun o serie de iniţiative, inclusiv alegerea Procurorului General şi votarea sistemului mixt.

În acele zile, societatea civilă parcă înghiţise găluşca. Nu consemnam nicio zare de critică adusă noului sistem electoral votat care, în linii mari, păstra configuraţiile celui discutat astăzi. Ba, din contra, pe buzele majorităţii liderilor de ONG-uri preocupate de cultivarea valorilor europene, în sfârşit a licărit un zâmbet de speranţă şi lumină. Introducerea sistemului electoral mixt era văzută ca un semnal al instaurării păcii între Plahotniuc şi Filat. Era o pace mult dorită în special pentru ONG-urile aflate sub pulpana PLDM, care le permitea să aspire că o nouă porţie de bani europeni vor veni negreşit pentru proiecte a căror eficienţă şi utilitate este practic neverificabilă”, acuză acesta.

De asemenea, analistul le-a dat în obraz mai multor organizații non-guvernamentale, care acum patru ani nu au reacționat în niciun fel la schimbarea sistemului. „Repet, nici IPP, nici ADEPT, nici Promo-Lex, nici bravul Andrei Popov şi APE, nici chiar ministra Maia Sandu, care aştepta şi ea la minister un grant substanţial, n-au schiţat niciun gest de nemulţumire. Dimpotrivă, au tăcut satisfăcuţi pentru că votarea sistemului electoral mixt nu li se părea deloc un subiect important atunci. Mult mai important era, în opinia lor, faptul că Vlad Filat urma să fie în scurt timp reînscăunat în poziţia de prim-ministru. Fără a fi declarată pe undeva, această promisiune plana în aer şi umplea inimile bravilor noştri ong-işti de bucurie - viaţa e frumoasă, proiectele vor curge gârlă, să-i dea Dumnezeu sănătate lui Filat, care în schimbul acestor bani nu ne cere decât să uităm că în activitatea noastră avem obligaţia să fim imparţiali politic. E doar un preţ atât de mic pentru nişte beneficii atât de mari”, a ironizat Corneliu Ciurea.

În același context, sursa menționează că „trezirea lor s-a produs atunci când Curtea Constituţională a constatat că Vlad Filat nu poate pretinde la funcţia de prim-ministru”.

„Întreaga această breaslă de pretinşi luptători pentru libertate şi drepturile omului au trăit în acele zile poate cele mai cumplite momente din viaţa lor. În acea perioadă fatidică, ei au început să presimtă că fericirea lor stă să se năruiască. Un imperiu construit pe înşelăciune, bani furaţi, granturi consumate în dorul lelii şi ipocrizie ong-istă s-a clătinat de-a binelea, prevestind un sfârşit macabru, pe care acum Maia Sandu încearcă în disperare sa-l amâne. Acum, situaţia cu modificarea sistemului electoral e parcă trasă la indigo ce cea din aprilie 2013. Lipseşte totuşi factorul-cheie – patronul spiritual al acestor ong-uri Vlad Filat e băgat după gratii pentru săvârşirea unor acte de corupţie, iar PLDM se află pe patul de moarte. În aceste condiţii, ong-urile menționate mai sus şi vreo câteva, adoptă comportamentul câinelui credincios care are datoria să hămăie pentru a fi pe placul stăpânului lor. Într-o clipită, aceste instituţii cu răspundere extrem de limitată care se cred mai cu moţ poate datorită faptului că știu să pupe mai cu zel mâna celui care oferă de pomană, s-au burzuluit şi s-au erijat în mari purtători ai valorilor democratice. Te uiţi la ei şi te cruceşti – oare nu-şi dau seama aceşti pseudo-lideri că scuipă în fântâna din care beau apă? Oare nu văd cum calcă în picioare şi terfelesc valorile pe care le declară?”, întreabă Ciurea.

Analistul care pledează deschis pentru schimbarea sistemului electoral a adus critici și reprezentanților Partidului Popular European (PPE), care susțin actuala opoziție în demersul ei de a nu admite adoptarea sistemului mixt pentru următoarele alegeri parlamentare.

„Din nefericire, aceste ong-uri ar fi total lipsite de importanţă, dacă nu ar acţiona în comun cu unii reprezentanţi ai PPE din Parlamentul European. Unii lideri europeni l-au purtat în braţe pe Filat şi l-au apărat chiar şi atunci când devenise clar că liderul PLDM-ist nu este decât o epavă politică. PPE n-a reacţionat sub nicio formă la introducerea sistemului mixt din 2013 ba, din contra, l-a susţinut nu doar tacit. Un cunoscut lider european a salutat atunci trecerea Moldovei de la sistemul vechi la sistemul de vot mixt pentru alegerile parlamentare, argumentând că actualul sistem de vot ar favoriza dorinţa liderilor politici, în defavoarea dorinţei alegătorilor. „Actualul sistem electoral din R. Moldova favorizează dreptul şi voinţa exclusivă a liderilor politici la întocmirea listelor de candidaţi pentru calitatea de deputat în Parlamentul R. Moldova”, a declarat atunci Thorbjorn Jagland.

Modul lor de a interveni în viaţa politică din Moldova pare a fi destul de brutal şi cinic. Moldova este văzută de ei după modelul câinelui lui Pavlov care reacţionează diferit la stimuli diferiţi - bani contra supunere, pedeapsă şi bătaie pentru nesupunere. E vorba de faimosul principiu al condiţionalităţii, care nu ţine deloc seama de contextul în care se află Moldova şi care a fost ignorat în cazul Ucrainei cu consecinţele binecunoscute.

Atunci când am avut ocazia să le vorbesc acestor oameni despre vizibila contradicţie dintre valorile pe care le promovează şi acţiunile voit partizane la care recurg, am constatat un refuz total de a accepta discuţia. Aceşti oameni sunt robii propriei orbiri. Pentru ei, principiile şi valorile sunt bune doar atunci când ele servesc interesele lor politice. Cu aceşti oameni nu poţi discuta decât în limbajul lor - prin urmărirea consecventă a intereselor naţionale ale propriei ţări şi apărarea suveranităţii statului”, a conchis Corneliu Ciurea.