OPINIE // „Apariția la Moscova a blocului Pobeda înseamnă intrarea în faza de execuție a unui real program de destabilizare pentru R. Moldova”

Miza „curatorilor” politici ai proiectului „Pobeda”, lansat în weekendul trecut la Moscova de către condamnatul fugar Ilan Șor, ar fi destabilizarea situației din R. Moldova. Aceștia ar putea miza pe un nucleu dur al crimei organizate, „cei care sunt văzuți în instanțele din R. Moldova drept principalii beneficiari ai fraudei bancare și landromatului rusesc”, pe un grup de entități antioccidentale, ca o infrastructură crescută și cultivată ani la rând prin finanțările directe ale agenției de stat „Rossotrudnichestvo”, dar și pe regimul de la Tiraspol, afirmă liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu.

„Apariția la Moscova a blocului Pobeda înseamnă intrarea în faza de execuție a unui real program de destabilizare pentru R. Moldova”, arată Munteanu, avertizând că R. Moldova s-ar putea confrunta inclusiv cu „acțiuni de gherilă, prin intermediul unor grupări bine pregătite pentru acțiuni de insurecție militară, fie ca urmare a participării lor directe în diverse operațiuni sub drapel străin ori în diverse operațiuni legate de războiul ruso-ucrainean, fie urmare a pregătirii profesionale anterioare - apărare, interne, KGB”.

CITIȚI și VIDEO // Kremlinul a demarat „OPERAȚIUNEA Pobeda” în R. Moldova, cu oligarhul Ilan Șor în AVANPOSTURI. „O țară întreagă i-a văzut pe TRĂDĂTORII de țară la Moscova. S-a creat blocul criminal organizat Victoria/ Pobeda”

Potrivit lui Munteanu, Moscova mizează pe condamnatul Ilan Șor în acest scenariu, pentru că este „rețeta ideală de mercenar”.

„Observăm că unificarea partidei rusești are loc în jurul lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare cu executare. Ilan Șor este inclus pe mai multe liste de sancțiuni internaționale, dar asta reprezintă pentru Moscova mai degrabă o bună recomandare decât o piedică în planurile sale pentru R. Moldova. Moscova pariază pe Ilan Șor ca vârf de lance pentru un scenariu de subversiune și lovitură de stat, sugerând ca l-a ales anume pe Șor și nu pe alți concurenți, pentru că stilul și tehnicile lui îi sunt mai pe înțelesul său, iar aceasta înseamnă ca planurile acestuia vor avea la dispoziția sa bani, recunoaștere și susținere fără limite. Întrebarea pe care mulți și-o pun în acest context este de ce este Ilan Șor favorit în acest scenariu? Simplu, pentru că Ilan este rețeta ideală de mercenar, executant al celor mai radicale scenarii de subversiune, lipsit de emoții locale (familie, rude), care i-ar putea atenua deciziile autonome, motiv testat încă de Komintern”, spune liderul CUB.

Igor Munteanu amintește că Ilan Șor a fost „introdus de curatorii săi din FSB” încă în anul 2012 în acțiuni de compromitere a parcursului european din R. Moldova.

„Din anul 2012, anul în care Ilan Șor era introdus în conducerea Băncii de Economii a Moldovei, Ilan a dezvoltat rețele extinse de companii-sugativă înregistrate în diverse jurisdicții offshore, bănci rusești, trust-fonduri și rețele de cleptocrați locali, pe care i-a cooptat în mod automat la interese rusești, coordonate de FSB. Prin el, Moscova a dat o lovitură mortală reputației Alianței pentru Integrare Europeană, afectându-i puternic structura de coordonare exact în anul în care R. Moldova semna la Brussels Acordul de asociere cu UE. Peste zece ani, Moscova are din nou toate motivele unei replici pe măsură. 2024 este anul în care se schimbă Parlamentul și Comisia Europeană, anul în care R. Moldova așteaptă cu înfrigurare lansarea oficială a negocierilor, care depind nu doar de calitatea echipelor sale, dar și de stabilitate internă, continuitate și unitate politică. Rusia ar avea în acest moment chiar mai multe motive să revină cu un contra-scenariu în 2024. pentru că mizele sale sunt mai mari decât în 2014, iar riscul de a pierde un joc strategic contra Occidentului mai dureros”, explică fostul deputat Igor Munteanu.

Amintim că la evenimentul de la Moscova au participat bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare al Găgăuziei, Dmitri Constantinov, deputații Marina Tauber, Vasile Bolea, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Petru Jardan, dar și liderul formațiunii „Șansă”, Alexei Lungu, precum și președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca.