Oana Cristea Grigorescu, premiul UNITER pentru critică de teatru, curator al FNT 2023: „Blocajul în superlative ne împiedică să privim întregul peisaj teatral în dinamica lui”

INTERVIU cu Oana Cristea Grigorescu, redactor la Radio România și critic de teatru, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru: „Pentru mine un spectacol e eficient estetic când nu dă răspunsuri, ci îmi ridică întrebări la care să revin, imagini și replici care să mă însoțească și ghideze în înțelegerea temei sau a universului scenic prezentat”

Irina Nechit: Cum crezi, dragă Oana Cristea Grigorescu, oamenii de teatru sunt niște privilegiați?

Oana Cristea Grigorescu: În măsura în care apartenența la o comunitate profesională e o formă de recunoaștere, da, e un privilegiu să aparții breslei teatrale, o formă de confirmare și o șansă de participare la viața teatrală.

Dar la fel de privilegiați sunt inginerii, medicii sau orice alte categorii profesionale coagulate în uniuni sau organizații care le permit comunicarea și colaborarea profesională.

În fond, e important să nu te simți singur, să ai șansa să te formezi și să te exprimi într-un mediu profesional, să participi la proiecte comune. Nu știu ce alt tip de privilegiu vizează întrebarea ta.

Cât de rapid ai acceptat să fii unul din cei trei curatori ai ediției din 2023 a Festivalului Național de Teatru (FNT) de la București?

Dat fiind că am încheiat al treilea an consecutiv în care am făcut parte din echipa curatorială a FNT, de fiecare dată am considerat normal să mă implic.

Anul acesta am continuat să valorific experiența acumulată și să încerc să finalizez negocieri cu companii străine pe care mi-am dorit să le prezentăm la București și care nu puteau fi programate în termenul scurt de câteva luni care se scurg, de regulă, de la numirea echipei curatoriale și până la festivalul.

Din ce orașe din România ați invitat spectacole? România e o țară teatrală?

Desigur, România e o țară cu un peisaj teatral dens, avem în fiecare capitală de județ (cu mici excepții) cel puțin un teatru de dramă, sunt orașe mari cu două sau chiar trei teatre în limbile minorităților naționale, fără a pune la socoteală teatrele independente (fragile și nu foarte multe) născute în ultimele trei decenii.

Putem număra orașele din care provin teatrele prezente în programul recent încheiatului FNT 2023, dar nu acesta a fost criteriul nostru de selecție. Desigur, am dorit ca selecția să reflecte și geografic dinamica teatrală și să atragem atenția asupra teatrelor și direcțiilor repertoriale care coagulează trupe sau își asumă cercetare dramaturgică și direcții estetice cu care putem prospecta viitorul. În acest sens, FNT 2023 acoperă o hartă geografică națională.

Ce e important pentru tine să găsești într-un spectacol de teatru?

Am să răspund scurt. Pentru mine un spectacol e eficient estetic când nu dă răspunsuri, ci îmi ridică întrebări la care să revin, imagini și replici care să mă însoțească și ghideze în înțelegerea temei sau a universului scenic prezentat.

Ce rol au teatrele într-o lume zguduită de războaie?

E o replică celebră a lui Churchill, des amintită în ultimul timp în diverse versiuni, dar caresintetizează răspunsul: „Fără cultură, pentru ce am mai câștiga războiul?”. Orice fel de război.

FNT 2023 a avut, în afară de reprezentații teatrale, numeroase și diverse evenimente precum spectacole în licee, școli, dezbateri, lansări de carte, expoziții, spectacole-lectură etc. Una din dezbateri, moderată de tine, a fost consacrată problemelor de etică în instituțiile teatrale. Cât de necesar e un cod etic în lumea creatorilor de teatru?

După dezbaterea de anul trecut despre abuz, care răspundea cererii de asanare etică a mediului teatral și universitar reclamată de o serie de mărturii #metoo, anul acesta, împreună cu ceilalți colegi curatori, Mihaela Michailov și Călin Ciobotari, am considerat necesar să continuăm discuția pe un alt palier, să chestionăm etica procesului de creație. Să înțelegem în ce fel modificarea și reașezarea ierarhiilor în interiorul colectivelor artistice și a echipelor de creație poate asigura un mediu sigur de lucru pentru actori, fără a castra creativitatea.

La teatru se lucrează adesea la limita fragilității și a vulnerabilității actorilor și credem că acest tip de dezbateri în cadrul FNT validează importanța subiectului și încurajează mediul teatral să ia în serios problema eticii muncii și a creației, fără a transforma subiectul într-un pat al lui Procust.


Foto: Dragoș Ivan

E de dorit să renunțăm la ridicarea în slăvi a celor mai titrați oameni de teatru, a vedetelor scenei? Ce tonalitate preferi în discuțiile și în articolele, textele despre teatru?

Cred că s-a lansat o falsă dispută de către cei ce acuză eliminarea artiștilor consacrați de la nominalizări pentru premii și selecții în festivaluri. Există în actul critic românesc o accentuată predispoziție pentru superlative, pentru excepționalitate și o mică toleranță la eșec.

Odată confirmat, asupra unui artist (regizor, dramaturg, actor...) apasă presiunea reconfirmării excepționalității sale cu fiecare nouă creație. Nu i se mai îngăduie să greșească, să caute în afara succesului, să experimenteze sau să eșueze. Acest blocaj în superlative ne împiedică să privimîntregul peisaj teatral în dinamica lui, să observăm ce alte propuneri vin de la artiștii neatinși de atributul genialității sau de la cei emergenți.

E ceea ce am încercat să propunem anul acesta cu tema „Laboratoarelor sensibilului”. Privirea spre viitor nu înseamnă că anulăm artiștii confirmați care continuă un drum estetic deja validat, ci încearcă să cartografieze domeniul creativității teatrale în diversitatea lui.

Am mai spus-o în interviuri, nu ne-am dorit o vitrină cu valori absolute în care să regăsim obligatoriu spectacole valoroase cu estetici canonice, ci mai degrabă spectacole cu teme relevante pentru prezent, în abordări regizorale curajoase, proaspete, relevante estetic.

Felicitări pentru FNT 2023, toate spectacolele, atât cele românești, cât și cele invitate din Europa, au adunat săli pline. De asemenea, la evenimentele adiacente a participat multă lume. Aveți o „cheie” a succesului? Te simți extenuată după festival sau, dimpotrivă, revigorată?

În opinia mea, doar onestitatea demersului curatorial poate fi singura „cheie a succesului”. Dincolo de orice fel de declarații și argumente critice, publicul simte și recunoaște valoarea unui spectacol.

Când reușim o ediție de festival bogată în stimuli culturali, oboseala fizică e compensată întotdeauna de impulsul de a valorifica cunoașterea acumulată, de a mă întoarce la analiza critică, la gândirea despre teatru.

Ce recomandări ai pentru curatorii ediției următoare a FNT?

Nu cred că există recomandări. Fiecare echipă curatorială pune în joc propria sensibilitate și judecată, elaborează un set de criterii care să servească conceptul curatorial.

Singurul lucru care ar trebui să ne ghideze pe toți în meseria aceasta e onestitatea față de noi și încrederea în propria judecată.

Îți mulțumesc pentru interviu!

NOTĂ: Oana Cristea Grigorescu este redactor la Radio România, redacția Teatrul Național Radiofonic și critic de teatru, membru AICT (Asociația Internațională a Criticilor de Teatru). I-a fost acordat Premiul UNITER pentru critică de teatru (2020).

Este doctor în muzică al Academiei de Muzică Gheorghe Dima Cluj (cu teza Mass-media şi artele sunetului. Strategii ale relaţionǎrii şi reflectǎrii,2011) şi membru UNITER din anul 1997. A activat între 1995 - 2016 ca jurnalist cultural la Radio România Cluj unde a fost coordonator al programelor culturale în ultimii opt ani, până în 2016. În perioada de activitate la Radio Cluj a fost corespondent regional pentru Radio România Cultural.

Semnează cartea FranceDanse Orient-Express (co-autor împreună cu Andrei Popov), volum editat de Institutul Francez București, (2018). În calitate de critic de teatru a contribuit cu studii la toate volumele colective coordonate de Oltița Cântec, Teatrul.ro 30 - noi nume, New entries (2019),Teatru pentru publicul tânăr (2018), Teatrul românesc de azi. Noi orizonturi estetice (2017), Tânărul artist de teatru. Istorii recente (2016), Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative (2015) - ed. Timpul, Iași. Deceniul de activitate în calitate de curator al „Galeriilor Radio” (la Cluj) s-a concretizat în volumul Galeriile Radio - Primii zece ani (ed. Mega, Cluj, 2010, ed. II-a 2011).

Comunicarea științifică „A doua venire a marțienilor sau Un viitor fără granițe pentru teatrul radiofonic românesc”, dedicată inovației din teatrul radiofonic produs la TNR în ultimul deceniu, prezentată în cadrul simpozionului „Teatrul românesc. 30 de ani de libertate” organizat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru, filiala România, la Aula Bibliotecii Academiei Române (15 octombrie 2019) apare în 2020 în revista „Studii și cercetări de istoria artei. Teatru, muzică, cinematografie”, publicația Institutului de Istoria Artei al Academiei Române. Contribuie cu articole la dosarele tematice despre teatrul românesc în reviste românești și străine (Caietele masca, Vatra, revista italiană Hysrtio, revista germană Aurora Magazine).

În calitate de critic de teatru, participă la premierele și festivalurile românești și internaţionale de teatru pe care le reflectă în cronicile publicate în Observator Cultural, Scena.ro, Capital cultural, Tribuna, dar și la portalul cultural liternet.ro. Este constant invitată în juriile festivalurilor de teatru, moderează dezbateri critice și susține ateliere despre teatrul radiofonic în festivalurile românești.

În calitate de redactor al producțiilor de teatru radiofonic, a coordonat spectacolele sonore selectate și premiate în festivalurile internaționale de profil (Călătoria lui Orfeu, Exploziv, Scrisori și fotografii din Marele Război, iHamlet, Undeva în '28, Jucării, Mama ucide uriașul, 101 FM, Cuvintele lui Iov etc.) De asemenea, participă la aceste festivaluri şi ca membru în juriu (Grand Prix Maruliç -Hvar (Croația), UK International Radio Drama Festival- Canterbury și Grand Prix Nova-București). În 2020, alături de regizoarea croată Jasna Mesariç, a coordonat juriul festivalului internațional Grand Prix Maruliç, ediția a 24-a. Producțiile pe care le-a coordonat au obținut importante premii internaționale: Grand Prix Maruliç, Hvar (Croația (2019)- Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, Grand Prix Maruliç, Hvar (Croația (2019)- Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, regia artistică Attila Vizauer, categoria Short Forms, Medalia de aur la New York Festivals, categoria Drama Best Special (2018) cu Exploziv de Elise Wilk, regia Mihnea Chelaru.

În 2018, a coordonat proiectul special co-produs de Teatrul Național Radiofonic și Radio România Actualități, dedicat Centenarului României și Aniversării a 90 de ani ai Radio România.