Noi detalii despre AVEREA SECRETĂ a lui Putin din „cel mai neutru” stat din lume. „Portofelele“ liderului de la Kremlin din Elveția sunt în PERICOL

Rusia președintelui Vladimir Putin a cerut în mod repetat crearea unei noi arhitecturi europene de securitate înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

Moscova dorea ca extinderea NATO să fie înghețată și poate chiar inversată. Rusia a spus că trebuie să câștige noi garanții de securitate de la rivalii săi occidentali și să fie esențială pentru o nouă împărțirea a puterii pe continent. Cererile Kremlinului au fost respinse de liderii NATO, iar Moscova a aruncat ulterior zarurile cu atacul său dezastruos asupra Ucrainei.

Războiul de doi ani a redesenat cu siguranță harta geopolitică europeană, deși nu în beneficiul Kremlinului. Suedia și Finlanda s-au alăturat NATO, puterile occidentale s-au angajat într-o ofensivă majoră de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Ucraina și Moldova au pornit pe drumul lung către aderarea la Uniunea Europeană. Au apărut fracturi de stres, dar blocul occidental s-a dovedit mai rezistent decât ar fi sperat Moscova.

Chiar și în cea mai neutră națiune a Europei, efectul războiului se face simțit, scrie Newsweek.

Elveția a renunțat la secole de nealiniere, adoptând sancțiunile UE împotriva Rusiei și aprobând reexportul unor arme și muniții elvețiene către Ucraina prin intermediul unor terțe părți - deși Berna a refuzat să furnizeze arme direct Kievului

În parlamentul elvețian se fac presiuni tot mai mari pentru ca guvernul să semneze propunerile transatlantice de confiscare a activelor rusești înghețate și de predare a acestora Ucrainei, un pas care ar contrasta cu rolul tradițional și profitabil al țării ca centru pentru tranzacții financiare discrete și uneori ilicite.

O astfel de mișcare ar putea pune în pericol chiar și propria avere a lui Putin, despre care se presupune că cel puțin o parte a fost depozitată în Elveția sau mutată în Elveția pe numele unor aliați.

Luna trecută, camera superioară a parlamentului elvețian a votat cu 21-19 în favoarea mai multor moțiuni - adoptate de camera inferioară la sfârșitul anului trecut - care vor permite guvernului să înceapă să formeze o bază legală pentru utilizarea activelor înghețate ale statelor agresoare pentru a plăti despăgubiri țărilor victimă.

,,Faptele sunt într-adevăr foarte clare", a declarat ministrul de externe Ignazio Cassis în fața camerei superioare. "Rusia a încălcat grav dreptul internațional. Prin urmare, trebuie să repare daunele cauzate. Sunt în curs discuții internaționale privind mecanismele de despăgubire, iar Elveția participă cu cunoștințele, competențele și toată istoria sa în acest domeniu."

Elveția acționează în continuare în limitele cărții albe federale din 1993 privind neutralitatea, care a stabilit politica de nealiniere a țării, a declarat pentru Newsweek diplomatul elvețian Thomas Greminger - care a fost anterior secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

,,Pe scurt, răspunsul elvețian a fost, pe de o parte, menținerea nucleului neutralității - adică obligația legală de a nu susține militar o parte în detrimentul celeilalte -, dar exploatând pe deplin toată flexibilitatea pe care politica de neutralitate o oferă unui stat", a explicat Greminger, care este în prezent director al think tank-ului Geneva Centre for Security Policy.

Această neutralitate flexibilă, a spus el, i-a permis Bernei să spună „foarte clar încă de la început că neutralitatea nu înseamnă indiferență în ceea ce privește apărarea dreptului internațional, în apărarea valorilor statului de drept, drepturilor omului și democrației”.

Țara s-a coordonat de mult cu NATO prin programul său de Parteneriat pentru Pace și este acum implicată în Inițiativa European Sky Shield, o ofertă pan-națională – propusă inițial de Germania după invadarea Ucrainei de către Rusia – pentru a construi o rețea europeană integrată de apărare împotriva rachetelor balistice și alte amenințări aeriene.

,,Portofelele" lui Putin

Pe frontul sancțiunilor, Elveția ar putea juca probabil cel mai mare rol. Această țară a înghețat aproximativ 8,81 miliarde de dolari în active aparținând rușilor de la începutul războiului, a declarat guvernul în decembrie. Aceasta reprezintă doar o fracțiune din averea totală deținută de ruși în Elveția, estimată de Asociația Bancherilor Elvețieni la peste 164 de miliarde de dolari.

Unii dintre acești ruși sunt acuzați că acționează ca "portofele" pentru Putin, stocând sume masive de bani în numele liderului de la Kremlin, despre care se speculează că ar putea fi cea mai bogată persoană din lume atunci când toate activele sale secrete sunt combinate.

Anul trecut, procurorii elvețieni au intentat un proces penal pentru neglijență împotriva a patru directori cu sediul în Elveția de la Gazprombank, acuzați că au gestionat în mod necorespunzător banii lui Serghei Roldughin, un muzician care este nașul fiicei lui Putin și care deținea active în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari.

Greminger a declarat că alinierea țării la măsurile UE împotriva rușilor legați de Kremlin s-ar putea dovedi o bătaie de cap pentru Putin și aliații săi, mai ales dacă guvernul va ține cont de presiunea publicului și a parlamentului de a face mai mult.

„Politica oficială a guvernului încă susține că Elveția, comparativ vorbind, a înghețat o mulțime de active rusești și cooperează la nivel internațional pe o serie de platforme”, a spus el. Dar Berna a ezitat în privința confiscării fondurilor înghețate.

„Aici, guvernul este supus unor presiuni”, a spus Greminger. Politica actualului guvern privind sancțiunile este dominată de ministrul Economiei, Guy Parmelin, membru al Partidului Popular Elvețian (SVP), populist și izolaționist, care se opune măsurilor împotriva Moscovei. Partidul este considerat apropiat de puternicul sector bancar al țării. Dacă acest minister ar fi în mâini diferite, politica ar putea fi, de asemenea, mai dură”, a precizat Greminger.

Vineri, activiștii, susținuți de 130.000 de semnături certificate, au depus o petiție pentru un nou vot asupra "inițiativei de neutralitate" propuse de ei, care ar pune capăt implicării Berna în sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Demersul este sprijinit de SVP, care a precizat într-o declarație: "Dizolvarea treptată a neutralității este o amenințare la adresa securității interne și externe a Elveției".

Totuși, terenul pare fertil pentru mai multe acțiuni pro-Kiev. Un sondaj din 2023 al alegătorilor elvețieni a constatat că 91% dintre respondenți au susținut neutralitatea continuă, deși 75% credeau că sancțiunile actuale împotriva Rusiei sunt compatibile cu poziția tradițională.

Creșterea presiunii asupra guvernului se datorează „în mod clar acestei solidarități ample cu Ucraina în rândul populației elvețiene”, a spus Greminger, precum și impulsului din partea aliaților elvețieni din NATO și UE de a face mai mult.

„Vorbesc despre Ucraina în mod public, pe panouri și așa mai departe”, a adăugat el. „Simt că există nemulțumiri printre cei mai mulți elvețieni că aceste lacune încă există”.

Sursa: Ziare.com