08:08:07 19.03.2024
Stiri

Nicolae Negru // Unirea rațională (2)

Politică 30.03.2020 10:00 Vizualizări3464 Autor: Nicolae Negru
Nicolae Negru // Unirea rațională (2)


Semne diacritice

Izolarea pe timp de pandemie e și o ocazie de reflecție, de a ne pune cu toată sinceritatea niște întrebări esențiale și a încerca, la fel de sincer, să răspundem la ele. Sinceritatea, obiectivitatea maximă sunt obligatorii, altfel pierdem timpul degeaba, producem idei false, de niciun folos.

Educația patriotică sau condițiile de viață?

Dl Vasile Chirtoca, consilier municipal în Chișinău, om de afaceri, fie se autoamăgește, fie este tendențios când spune că „anume unionismul, lipsa educației patriotice promoldovenești constituie principala cauză a faptului că tinerii pleacă masiv din Republica Moldova, nu cred în viitorul ei, nu creează aici proiecte de dezvoltare, iar țara devine tot mai săracă”.

Dacă simplificăm spusele sale, rezultă că tinerii consideră reunirea pentru care pledează unioniștii inevitabilă sau, cel puțin, posibilă și, nedorind să devină cetățeni ai României, părăsesc corabia Republicii Moldova înainte ca ea să-și piardă independența. Din cauza că le lipsește educația patriotică promoldovenească, ei își lasă locurile de muncă bine plătite și condițiile decente de viață, își anulează „proiectele de dezvoltare” și se aventurează să-și croiască o altă soartă în Europa.

Deși a fost în relație cu PCRM, dl Chirtoca s-a dezis de materialism cu certitudine, nu-l interesează condițiile materiale care influențează comportamentul oamenilor. Totuși, înainte de a vorbi de ce pleacă tinerii, nu era mai bine să fie întrebați tinerii de ce pleacă?

Setați pe nostalgie

Dl Chirtoca îi demonizează, dă vina pe unioniști că i-ar fi demotivat pe tineri să rămână acasă, dar se face că nu vede „contribuția” politicienilor proruși ale căror strategii de guvernare erau și sunt setate pe nostalgie, pe trecut, li se adresează celor în vârstă, nu tinerilor. În timp ce toate sondajele arătau și arată că marea majoritate a tinerilor preferă integrarea europeană, aderența la UE, care li se pare mai atractivă decât CSI, lor li se propunea și li se propune ba Uniunea Rusia-Belarus, ba Uniunea Eurasiatică.

Poate nu e suficient să spui că „Moldova are viitor”, poate trebuie să prezinți pentru aceasta ceva mai mult decât niște lozinci electorale? În lume mai există state sărace, cu educație patriotică pusă la punct, și există state sau regiuni care o duc bine din punct de vedere economic, deși populația este divizată adânc în ce privește viitorul statului lor. Primul exemplu care ne vine în minte este Irlanda de Nord.

Lipsa de obiectivitate

Lipsa de obiectivitate a lui Chirtoca sare în ochi și atunci când el vorbește despre membrii Curții Constituționale cu cetățenie română, afirmând că ei ar fi tratat Legea fundamentală a Republicii Moldova „ca pe o hârtie fără importanță”, - „ba au pus Declarația de independență, o simplă hotărâre a Parlamentului, mai presus decât Constituția, ba au născocit suspendarea temporară din funcție a președintelui, ba au greșit niște calcule elementare”, se revoltă consilierul municipal.

Fără „simpla hotărâre a Parlamentului” care a proclamat independența, nu exista Constituția, care a fost votată exact la fel, prin majoritatea de voturi ale deputaților. Procedura adoptării Constituției nu a fost cu nimic superioară adoptării Declarației de Independență. Numai că lui Vasile Chirtoca îi displace primul document care anunță ieșirea din URSS și formarea statului suveran Republica Moldova, ca un prim pas spre înlăturarea consecințelor pactului dintre Stalin și Hitler privitor la Basarabia.

Chirtoca trișează

Iar suspendarea temporară a președintelui de către magistrații cu cetățenie română a fost precedată de încălcarea flagrantă a Constituției de către Dodon, care nu avea dreptul să nu promulge legile și hotărârile votate a doua oară de Parlament. Faptul că președintele nu deține cetățenia română îl plasează în afara Constituției, îi justifică atitudinea disprețuitoare față de ea?

Dar poate tinerii pleacă fiindcă președintele Dodon terfelește Legea fundamentală, trăiește în lux, „pe socoteala părinților”, cheltuiește în mod evident mai mult decât câștigă legal, iar procuratura se face că nu vede lucrul acesta?

Cât privește eroarea de „calcule elementare”, aici dl Chirtoca trișează de-a binelea. E vorba de calcularea majorității parlamentare din 101 deputați. Rezultatul anunțat de Curtea Constituțională în 1996 a fost 52. Dar niciunul din membrii ei nu deținea atunci cetățenia României. Este evidentă intenția lui Chirtoca de a se folosi de o minciună pentru a murdări imaginea membrilor CC cu cetățenie dublă, permisă de legislația adoptată, de altfel, de guvernarea comunistă a lui Voronin. Ura, românofobia îi întunecă mintea lui Chirtoca?„Teoriile” sale supte din deget ațâță niște spirite nesănătoase, incită la acțiuni deloc civilizate, democratice.

Unionismul e o plantă locală

Plecarea masivă a tinerilor a început în timpul guvernării comuniste. Sondajele indicau atunci sub 10 la sută aderența alegătorilor la ideea Unirii. E adevărat că, fiind alcătuite din intelectuali, scriitori, compozitori, actori, interpreți, pictori, profesori, ingineri etcetera, rândurile unioniștilor prezentau o forță ideologică redutabilă, chiar dacă nu erau organizate și consolidate. Dar nu ei au condus Republica Moldova până acum și dezastrul economico-social, politic și cultural nu le aparține. Între timp, peste 30 la sută de alegători își văd salvarea de mizerie în componența României.

Unionismul, s-a mai spus, nu este o „plantă exotică”, adusă de undeva, ci una locală, firească, ce a supraviețuit perioadei de ocupație sovietică. O parte din cetățenii Republicii Moldova nu acceptă ruperea Basarabiei din componența României și continuă să se considere parte a poporului român. Să-i împușcăm, să-i deportăm, să-i băgăm în închisori în numele Republicii Moldova, ca în perioada sovietică?

După 1994, mișcarea unionistă era foarte puțin reprezentată în Parlament și structurile puterii, iar Constituția a fost scrisă în așa fel, încât reunirea cu România să nu se poată produce decât prin referendum. Paradoxal, intenționând să lovească în unionism, deputații stataliști și proruși l-au legitimat. Conform Constituției, statutul suveran și independent al Republicii Moldova poate fi modificat și, implicit, discutat, ceea ce înseamnă că „proiectul” ei este încă deschis.

Republica Moldova – un proiect deschis

Dl Chirtoca alege din Constituție ce-i place lui, dar unionismul are nu mai puțin drept la viață decât comunismul sau socialismul prorusesc, care se camuflează cu „Moldova are viitor”, dar de fapt o leagă de Rusia, ca aceasta să o înghită la momentul potrivit, așa cum vrea să înghită azi Belarusul.

Îndemnându-i pe tineri să creadă în viitorul Republicii Moldova, liderii de toate culorile propun soluții externe, fie estice, fie vestice, de supraviețuire. Unioniștii propun reunirea cu România. R. Moldova are nevoie de sprijin extern pentru a exista, e clar fiecărui cetățean, procesul constituirii, așezării acestui stat recunoscut internațional nu e încheiat, e încă în derulare și nimeni nu știe care va fi soarta lui în condițiile post-pandemie. Nimeni, cu excepția unioniștilor.



Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

15.03.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Raportul lui Dorin R...

11.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cât de naivă e „șefa...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md