FOTO // Cum arată cel mai impozant pod construit la ordinul domnitorului Ștefan cel Mare. Încă există și intră în restaurare

O asociație din Transilvania a început în toamna anului trecut lucrări de restaurare a podului construit la ordinul lui Ștefan cel Mare, în 1495, în satul Negoiești, din comuna băcăuană care poartă numele domnitorului.

În apropiere, la Borzești, locul unde s-a născut și a copilărit domnitorul moldovean, este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită acesta în 1494.

Podul de piatră al lui Ştefan cel Mare este monument istoric clasificat A- de valoare națională sau universală. Mai există un pod, mult mai mic ca dimensiune, din aceeași perioadă, tot monument de patrimoniu, clasificat B (de valoare pentru patrimoniul cultural local) în județul Iași, care traversează pârăul Zlodica în comuna Ceplenița.

Podul din județul Bacău are lungimea de 14 metri, lăţimea de 8 metri, înălţimea de 11 metri, și deschiderea bolţii este de 5,80 metri. Construit la ordinul lui Ștefan cel Mare, podul era pe drumul transporturilor de sare de pe Valea Trotușului.

Vechi de 500 de ani, a rezistat cutremurelor și intemperiilor. În al Doilea Război Mondial pe acest pod au trecut tancurile militare, iar ulterior, traficul greu cu mașinile care au cărat utilajele industriale între Ploiești și Moinești.

Asociația Monumentum-Ambulanța pentru Monumente a început, în septembrie 2023 lucrări ample de restaurare. Timp de câteva zile, au lucrat la pod voluntari angajați, meșteri și restauratori.

O mână de ajutor au dat autoritățile locale dar și măicuțele de la Mănăstirea Bogdana, aflată în aceeași comună. Asociația se implică în multe locuri din țară, pentru salvarea monumentelor de patrimoniu național, beneficiind și de donații.

„Vom continua lucrările de la pod anul acesta, în septembrie. Anul trecut, s-a finalizat doar partea mai dificilă. Vă așteptăm, cu drag, după 17 septembrie”, au transmis pentru Adevărul, reprezentanții Asociației Ambulanța pentru Monumente.

Mici modificări sau reparații la pod au avut loc în timpul domniei lui Mihai Sturza în 1873, dar cea mai amplă s-a făcut între anii 1902-1903, când s-au înălţat două diguri laterale de protecţie, unite cu un palier, în scări, format din bolovani.

În anii 1959-1962, autoritățile au schimbat cursul șoselei, evitându-se două treceri la nivel peste calea ferată paralelă. Podul a rămas fără utilitate (este folosit doar de localnici) și a mai beneficiat de intervenții în 1982, dar și în 2004, cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare.

Podul, aflat după ultima organizare administrativă pe teritoriul comunei Căiuți, va trece pe teritoriul comunei Ștefan cel Mare, așa cum este și atestat documentar.

„Pe parcursul anului trecut am avut mai multe întâlniri pe acest subiect atât cu conducerea Direcției Județene pentru Cultură, cât şi cu primarii comunelor Ştefan cel Mare şi Căiuți, în condițiile în care imobilul istoric se află atestat în domeniul public al comunei Ştefan cel Mare, dar pe teritoriul administrativ al comunei Căiuți. Remarc implicarea primarului Ion Vlasie, care s-a angajat să sprijine din bugetul local cheltuielile de transport şi hrană ale voluntarilor și meşterilor care, începând cu luna septembrie, vor participa la restaurarea podului ştefanian”, afirma, în urmă cu câteva luni fostul prefect Lucian Bogdănel.