22:58:22 09.10.2024
Stiri

Nicolae Negru // Secăreanu, cu musca pe căciulă

Actualitate 13.09.2024 09:10 Vizualizări4388 Autor: Nicolae Negru
Nicolae Negru // Secăreanu, cu musca pe căciulă


Semne diacritice

Un cititor mi-a atras atenția asupra unei replici de proporții enorme pe care mi-a dat-o ex-deputatul PPCD Ștefan Secăreanu la comentariul meu din 2 septembrie „O nouă șansă istorică, un nou Roșca, colectiv”.

Iată ce scrie Secăreanu: „Nicolae Negru s-a năpustit, din senin, asupra Frontului Popular din Moldova și a exponenților lui, așa cum o făcea încă de la începutul anilor nouăzeci, cu un material murdar, supt din deget, de doi bani, publicat în Ziarul NAȚIONAL și preluat imediat de un șir de entități media din Republica Moldova”.

Iată ce
scriam eu: „Ca să înțelegem mai bine situația de azi, trebuie să ne întoarcem puțin privirea în trecut, când Moscova lucra intens să scindeze mișcarea de renaștere culturală și politică, de eliberare națională. Eforturile ei eșuau, deși îi pusese în mișcare pe găgăuzi și transnistreni, și atunci i-au venit în ajutor liderii Frontului Popular (FPM), manipulați de Iurie Roșca, care suferise înfrângere în competiția electorală, nu obținuse mandatul de deputat și rămăsese să tragă sforile din sediul FPM de pe strada Nicolae Iorga.

În loc să asigure conlucrarea și solidaritatea tuturor forțelor ce aveau ca obiectiv reformele și democratizarea, liderii FPM recurgeau la cele mai ticăloase acțiuni ca să le antagonizeze, să semene discordie între principalele formațiuni parlamentare. Ținta atacurilor celor mai murdare erau, pe de o parte, liderii Congresului Intelectualității, devenit ulterior Partidul Forțelor Democratice, care s-au îndepărtat de FPM din cauza virulenței și agresiunii acestuia, și, pe de cealaltă parte – deputații „agrarieni”, reprezentând nomenclatura de partid din centrele raionale și gospodăriile colective. Părea o greșeală enormă, fiind de fapt una premeditată, căci fracțiunea agrarienilor nu era omogenă, nu puțini dintre deputații ei acceptau valorile naționale (au votat imnul „Deșteaptă-te, române”, adoptat cu 204 voturi) și europene, după cum s-a constatat ulterior, când s-au desprins de Partidul Democrat Agrar și au format, sub aripa președintelui Mircea Snegur, Partidul Renașterii și Concilierii.

Dacă se reușea consolidarea deputaților cu viziuni proeuropene, Constituția adoptată în 1994 ar fi arătat altfel. Alegerile parlamentare din 1998 au demonstrat că acest lucru a fost posibil – comuniștii care au câștigat atunci cele mai multe mandate – 40 – au rămas în afara guvernării. Oricum, liderii FPM (rebotezat în Frontul Popular Creștin și Democrat, apoi în Partidul Popular Creștin Democrat) nu s-au dezmințit, au continuat activitatea distructivă și, împreună cu comuniștii, au demis, în noiembrie 1999, guvernul proeuropean, condus de Ion Sturza. Din „întâmplare”, demisia s-a organizat nu cu mult înainte de ședința Consiliului European de la Helsinki, unde s-a discutat extinderea Uniunii Europene. Printre viitorii posibili membri, alături de Malta, Țările Baltice și alte state din Europa de Est, presa europeană menționa uneori și Republica Moldova. Astfel, am fost scoși din planurile UE pentru mulți ani înainte”.

CITIȚI și Nicolae Negru // O nouă șansă istorică, un alt Roșca, colectiv

Dl Secăreanu ignoră cele scrise de mine, oprindu-se doar la demisia Guvernului Ion Sturza, în complicitate cu comuniștii, justificând-o prin faptul că Sturza a refuzat să înregistreze Mitropolia Basarabiei. Într-adevăr, a refuzat. Numai că nici Guvernul succesor al lui Dumitru Braghiș nu s-a grăbit să facă acest lucru, dar deputații FPCD în frunte cu Iurie Roșca nu au pus problema demiterii lui Braghiș. Nu mai conta Mitropolia Basarabiei? Sau motivul demiterii lui Sturza a fost altul?

Secăreanu își amintește cu acest prilej și de votul acordat lui Voronin, în 2005, pentru funcția de președinte, dând vina pe Băsescu care ar fi pledat cauza liderului comunist. Dar fostul aghiotant al lui Roșca nu spune de ce a fost ignorat mesajul din partea președintelui Constantinescu care ar fi exprimat ideea că demiterea Guvernului Sturza nu e în interesul Republicii Moldova. Sau liderul FPCD ținea cont doar de ceea ce convenea superiorilor săi de la Moscova?

În ultima vreme, dl Secăreanu s-a distanțat de Roșca, dar se vede că e o distanțare de ochii lumii, odată ce a sărit ca ars să-l apere, în loc să se apere pe sine însuși. Este el cumva păstrător al sigiliului PPCD? Fiindcă a venit vorba, ar fi fost bine, de exemplu, să ne lămurească cum i-a venit în cap ideea cu „ofilirea frunzelor” în jurul sediului PRO TV, care critica guvernarea comunisto-frontistă. Secăreanu a mai acuzat atunci acest post, de la tribuna Parlamentului, că ar fi avut intenția de discreditare a instituțiilor statului moldav, începând cu Ministerul de Interne? Care e situația cu metabolismul frunzelor în ziua de azi și de ce nu-l mai deranjează critica Pro TV la adresa instituțiilor de stat?

Judecându-i pe alții după propriul calapod, crezând că și alții scriu la comandă ca el, Secăreanu afirmă că aș scrie la comanda guvernării de azi și îmi atribuie „o ură patologică” față de Frontul Popular. Am criticat, nu neg, pe parcursul anilor comportamentul liderilor FPM, dar de pe poziția unuia dintre fondatori și autori ai Programului FPM, pe care l-am prezentat la congresul de constituire, în mai 1989. Strategia aplicată de Roșca mi se părea sinucigașă, distructivă și temerile, nu numai ale mele, s-au confirmat.

„Astăzi, Roșca este întruchipat de mai mulți politicieni și bloggeri (inclusiv foști roșchiști), unii dintre care nu au în spate formațiuni politice sau reprezintă partide minuscule, dar au acces la rețelele sociale din Internet. Mesajele lor, din cele mai mincinoase și deșănțate, țintesc în egală măsură să-i certe, să-i dezbine pe unioniști și europeniști, să torpileze referendumul, a cărui relevanță este pusă sub semnul întrebării, să o lovească și pe Maia Sandu, pe care nu se jenează să o compare cu Plahotniuc sau să-i atribuie complicitate cu Moscova. Putem vorbi de o rețea de dezinformare și manipulare, de un Roșca colectiv, purtând căciulă de cârlan, dându-se europenist și unionist” – așa se încheia comentariul meu.

În loc să explice de ce a executat obedient indicațiile kaghebiste, Secăreanu a folosit textul scris de mine ca pretext pentru a lovi în Maia Sandu și referendum, ca și cum ar avea și el un plămân rusesc. Lunga sa jelanie se încheie în felul următor: „Chiar credeți că, atacându-ne în halul în care o face o sculă ordinară ca Nicolae Negru, ne veți convinge, pe noi, frontiștii, să ieșim la referendumul și la alegerile care vin? Chiar credeți că Frontul Popular a murit în Basarabia?! Nemernici ce sunteți!”.

De ce se simte Secăreanu cu musca pe căciulă? Cine îl atacă, în numele căror frontiști vorbește el? Cui se adresează? Ce își imaginează? Cu acest final patetic, elucubrant, vrea să-și spele reputația sau să-mi închidă gura? Nu era nevoie de atâtea cuvinte! Pasărea pre limba ei piere. Sabotând alegerile și referendumul, el îi face un serviciu lui Putin. Quod erat demonstrandum.


Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
07.10.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Alegerile din 20 oct...

04.10.2024 09:07 Nicolae Negru Nicolae Negru // Klimenko, evoluția u...

30.09.2024 09:46 Nicolae Negru Nicolae Negru // Logica rezistenței

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md