Din nou cu fața spre Vest, cu aceleași reflexe estice

Semne diacritice

Ultimele două sondaje - IMAS, de marţi, şi Barometrul Opiniei Publice, de joi, - confirmă ceea ce acum o lună părea de necrezut: că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova se întorc din nou cu faţa spre Uniunea Europeană.

Sondajul IRI, lansat la începutul lunii noiembrie indica pentru prima dată în ultimii trei ani că, dacă ar fi să aleagă între Vest şi Est, 49% din alegători ar vota pentru UE, iar 38% - pentru Uniunea Eurasiatică. Raportul este de 56% pentru UE şi 36% pentru Uniunea Eurasiatică, conform cifrelor IMAS. Datele BOP indică o schimbare mai puţin pronunţată, dar suficient de clară: 38,1% pentru UE şi 32,6% pentru Uniunea Eurasiatică, iar 18,2% încă nu s-au decis ce direcţie geopolitică să aleagă.

Nu are rost să polemizăm care dintre sondajele respective reflectă mai corect realitatea. Aceasta contează mai puţin în cazul dat. Important este că toate trei confirmă o tendință mult așteptată, cu implicații deloc neglijabile pentru lupta dintre partide. În conștiința alegătorilor s-a produs un „cutremur” slab abia sesizat de „aparatele” sociologilor, dar care ar putea prevesti alte „cutremure” de profunzime, mult mai puternice.

Este fără îndoială o reușită a guvernării care va avea un impact electoral semnificativ. Victoria socialiștilor în alegerile parlamentare din 2018 nu mai pare atât de sigură ca mai înainte. Cum poate fi explicat acest reviriment geopolitic al cetăţenilor Republicii Moldova, reviriment care „legitimează” pretențiile PD de forță proeuropeană, în pofida opoziției care își atribuie doar sieși acest rol?

Din punctul nostru de vedere, există trei motive ca alegătorii să privească cu alţi ochi spre UE. Primul este legat de prestaţia lui Dodon, care a promis în campania electorală marea şi sarea, dar în loc să se ţină de cuvânt, să creeze noi locuri de muncă, să dezvolte economia, să lupte cu corupția etc., el se plânge că nu dispune de împuterniciri. Sondajul confirmă, inclusiv prin cifrele intențiilor de vot, concluziile de după referendumul pentru demiterea primarului Chișinăului Dorin Chirtoacă - că balonul Dodon se dezumflă, că tot mai puțini alegători intenționează să voteze pentru PSRM la viitoarele alegeri parlamentare, potențialul electoral al socialiștilor reducându-se până la nucleul dur al rusofililor și putiniștilor, care constituie o treime din alegători.

Al doilea motiv este cel de informare şi comunicare: UE nu mai lasă la latitudinea autorităţilor locale sarcina informării cetăţenilor privind proiectele sale şi beneficiile pe care le obţin oamenii, societatea, economia naţională în urma realizării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător dintre UE şi Republica Moldova. Comunicarea directă, nemediată de autorităţile centrale sau locale, îşi spune cuvântul. Măgulit de atenţie, cetăţeanul nostru nu are de ce să nu recunoască lucrurile evidente.

Și al treilea, dar deloc ultimul, motiv este legat de rezultatele concrete ale guvernării care a reușit să țină economia pe linia de plutire și pune accentul în activitatea sa pe niște direcții care influențează în mod direct dispoziția cetățenilor. E vorba în primul rând de reformarea sistemului și recalcularea treptată a pensiilor, de unele majorări salariale, de reparația drumurilor și a altor acțiuni în urma cărora, se produce, conform sondajelor, o oarecare schimbare de atitudine față de activitatea Guvernului. BOP relevă că procentul alegătorilor care consideră că activitatea guvernului Filip ar fi mai rea decât a guvernelor precedente a scăzut de la 24% în aprilie 2017 la 14% în noiembrie 2017. Foarte încet, dar sigur cresc și intențiile de vot pentru PD.

Faptul că în sondajul efectuat de „CBS-Axa” la comanda IPP, PD se află la acest capitol sub Platforma DA nu trebuie să ne înșele, diferența e de doar 1,1 puncte procentuale, mult sub marja de eroare a sondajului și, da, poate fi explicată de faptul că alegătorul a fost întrebat direct dacă va vota sau nu pentru Plahotniuc. Rezultatele respective ar trebui să-l îngrijoreze mai mult pe liderul PPDA, Andrei Năstase, care a câștigat în intențiile de vot cu o diferență neglijabilă față de liderul PD.

Este evident că „tactica” opoziției (mă refer de data aceasta și la PAS-ul Maiei Sandu), care se reduce în esență la acțiunea de a striga în permanență „lupul!” („Plahotniuc!”), s-a epuizat, nu mai funcționează. Aceasta mai înseamnă că, deși s-au întors din nou cu fața spre Europa, deși au procedat rațional, reflexele cetățenilor Republicii Moldova rămân încă estice, nu le displace un regim mai „stabil”, mai aproape de cel putinist. Să sperăm totuși că rezultatele sondajelor nu vor „ameți” guvernarea PD, că aceasta nu va luneca pe panta acțiunilor antidemocratice, care duc spre totalitarism.