Neîncrederea în instituții, nu „credulitatea”, alimentează vulnerabilitatea românilor la manipularea informațională externă

O cercetare coordonată de Ana-Maria Păcuraru Dobra a fost publicată de Europinion Institute for Research, cu sediul la Bruxelles.

Studiul („The Receptive Terrain: Conspiracy Belief and Romania’s Vulnerability to Foreign Information Manipulation”) se bazează pe un sondaj realizat de INSOMAR în anul 2025. Acesta arată că neîncrederea românilor în instituții, în democrație și în Uniunea Europeană reprezintă principalul factor care face țara noastră vulnerabilă la campaniile de manipulare informațională venite din afara granițelor.

Autoarea explică faptul că nu este vorba despre o schimbare radicală de carieră, ci despre extinderea firească a aceleiași preocupări profesionale pe care o are de ani de zile ca jurnalist de politică externă: de ce cred oamenii ceea ce cred și cine beneficiază de pe urma acestor credințe. Jurnalismul îi oferă acces direct la evenimente, la summit-uri, la oficiali și la crize, în timp real. Doctoratul îi oferă instrumentele necesare pentru a înțelege mecanismele de profunzime, dincolo de simpla anecdotă. Ea subliniază că nu renunță la jurnalism pentru cercetare, ci le menține pe amândouă. Cele două domenii se susțin reciproc: realitatea de pe teren generează întrebări de cercetare, iar rezultatele cercetării îi oferă context suplimentar când scrie sau comentează o știre.

În ceea ce privește profilul instituției care a publicat studiul, Europinion Institute for Research (EIR) este un think tank relativ tânăr, cu sediul la Bruxelles. A apărut în septembrie 2024, ca succesor al Institute for a Greater Europe, o organizație înființată în 2018. EIR face parte din Europinion Group, alături de Volta, componenta documentară a grupului.

Ana-Maria Păcuraru Dobra face o precizare importantă pentru public: policy brief-ul publicat de EIR a trecut prin procesul editorial intern al instituției, nu printr-un proces de peer-review academic în sens strict. Acest tip de evaluare este un standard diferit, aplicat manuscriselor trimise separat către reviste științifice. Autoarea menționează că există deja mai multe lucrări aflate în evaluare la reviste de specialitate, inclusiv o variantă a acestei cercetări trimisă către Harvard Kennedy School Misinformation Review. Policy brief-ul de la EIR este conceput ca un instrument de informare rapidă pentru factorii de decizie, nu ca un articol științific standard.

În privința influenței la Bruxelles, EIR este o organizație în creștere, nu una dintre instituțiile deja consacrate. Tocmai de aceea, autoarea a decis să distribuie rezultatele cercetării și direct către instituții cu greutate mai mare în spațiul euro-atlantic, astfel încât concluziile să ajungă la decidenții care pot acționa efectiv pe baza acestor date.

Echipa care a realizat studiul a fost gândită interdisciplinar. Scopul a fost să fie asigurată atât rigoarea metodologică, cât și o bună înțelegere a realității din România. Cercetarea a fost coordonată împreună cu Prof. Dr. Cosima Rughiniș, director al Școlii Doctorale de Sociologie de la Universitatea din București, coordonatoarea de doctorat a Anei-Maria Păcuraru Dobra și persoana care a supervizat validarea statistică a instrumentului. Alături de ele au lucrat Prof. Dr. Răzvan Rughiniș, de la Politehnica București, și Dr. Dinu Țurcanu, prorector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Această combinație a permis extinderea perspectivei dincolo de granița României, spre spațiul Republicii Moldova.

Rezultatul central al studiului, întemeiat pe un sondaj reprezentativ la nivel național (INSOMAR, N=1.012), este că neîncrederea instituțională constituie principalul motor al vulnerabilității românilor la manipularea informațională străină. Nu credințele marginale, asociate clasic cu „teoriile conspirației”, stau în centru. Astfel, nu vorbim despre o populație înclinată spre fantezii, ci despre o societate care și-a pierdut încrederea în instituții. Din acest motiv, se formează un teren fertil pentru narațiuni alternative, indiferent de sursa lor.

Din aceste constatări decurge direct recomandarea principală de politică publică: strategiile de combatere a dezinformării bazate exclusiv pe „verificarea faptelor” sau pe contestarea conținutului fals vor avea un efect limitat. Este esențial ca, în paralel, să se lucreze la reconstruirea încrederii instituționale. Statul român și instituțiile europene ar trebui să investească în transparență, în comunicare publică credibilă și consecventă, cel puțin la fel de mult cât investesc în identificarea și eliminarea conținutului fals. In caz contrar, este tratat doar simptomul, nu și cauza de profunzime a vulnerabilității la manipulare.