Austria transformă casa natală a lui Hitler în comisariat de poliţie pentru a descuraja pelerinajele neonaziste

Austria inaugurează oficial, miercuri, un nou post de poliţie în casa în care s-a născut Adolf Hitler, la Braunau‑am‑Inn, autorităţile sperând ca prin această transformare să facă imobilul mult mai puţin atractiv ca loc de adunare pentru neonazişti, după zeci de ani de scandaluri şi controverse.

Clădirea situată pe o stradă comercială din centrul micuţului oraş de frontieră cu Germania a devenit aproape de nerecunoscut după amplele lucrări de renovare, în valoare de 20 de milioane de euro, demarate în 2023, cu o întârziere de trei ani faţă de calendarul iniţial.

Casa în care s-a născut dictatorul la 20 aprilie 1889 datează din secolul al XVII-lea. Ea a fost profund remodelată de cabinetul austriac de arhitectură Marte, care a schimbat aspectul exterior şi a reconfigurat interiorul.

Tencuiala galbenă de odinioară a fost înlocuită cu o faţadă sobră, albă, cu linii simple şi cu un aer deliberat discret.

Deasupra intrării tronează acum însemnul oficial al poliţiei, iar pe trotuar a fost menţinută piatra comemorativă pe care este inscripţionat mesajul: "Pentru pace, libertate şi democraţie. Niciodată fascism. Milioane de morţi ne-o amintesc".

Prin aceste schimbări, autorităţile speră să pună capăt unui lung şi delicat foileton legat de acest loc simbolic, într-o ţară adesea criticată pentru faptul că a întârziat să-şi asume responsabilitatea în Holocaust, în timpul căruia 65.000 de evrei austrieci au fost ucişi, iar aproximativ 130.000 au fost obligaţi să plece în exil.

Reflecţia asupra trecutului nazist al Austriei are loc într-un moment în care extrema dreaptă înregistrează o creştere constantă în sondaje şi câştigă tot mai multă influenţă politică.

Potrivit unui sondaj publicat duminică, Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ, de extremă dreaptă), fondat iniţial de foşti nazişti şi aflat în prezent în opoziţie, este creditat cu 38% din intenţiile de vot, în urcare faţă de cei 29% obţinuţi la alegerile din septembrie 2024.

Casa natală a lui Adolf Hitler se afla în proprietatea aceleiaşi familii încă din 1912 şi a rămas legată de acest nume timp de mai bine de un secol.

Din 1972, statul austriac a început să închirieze imobilul, unde a amenajat un centru pentru persoane cu dizabilităţi, categorie de populaţie care a fost, la rândul ei, victimă a politicilor criminale ale celui de-al Treilea Reich.

În timp ce adresa continua să atragă periodic simpatizanţi neonazişti, ultima proprietară, Gerlinde Pommer, s-a opus cu tenacitate oricărei modificări a clădirii şi a contestat prin toate căile legale posibile decizia de expropriere.

Totuşi, interesul general a prevalat în 2016, când a fost adoptată o lege specială ce a permis statului să preia controlul asupra imobilului şi să decidă soarta acestuia.

Trei ani mai târziu, Curtea Supremă austriacă a confirmat definitiv tranzacţia, validând cumpărarea unui teren de aproximativ 800 de metri pătraţi pentru suma de 810.000 de euro.

În anii ce au urmat au fost analizate mai multe scenarii privind viitorul clădirii, de la proiecte culturale până la variante administrative.

O comisie de experţi a decis însă ca imobilul să nu fie transformat într-un memorial, pentru a evita riscul de a-l transforma într-un punct de atracţie pentru neonazişti şi pentru grupările extremiste.

Demolarea clădirii a fost, la rândul ei, exclusă. Istoricii au insistat că Austria trebuie să îşi confrunte direct trecutul şi nu să şteargă fizic urmele acestuia, chiar dacă sunt dureroase.

Fără să existe o unanimitate deplină, a fost luată în final decizia transformării imobilului într-un comisariat de poliţie. Guvernul afirmă că această soluţie permite să se "arăte clar" că nu poate exista nicio formă de comemorare a naţional-socialismului în acel loc.

Cu toate acestea, polemicile nu s-au încheiat. Discuţiile şi criticile au continuat, alimentând dezbaterea publică despre modul potrivit de gestionare a acestui simbol.

"Această transformare nu va descuraja nici măcar un singur neonazist tentat de pelerinaj", a declarat Robert Eiter, de la Comitetul austriac Mauthausen (MKÖ), o asociaţie a supravieţuitorilor lagărului de concentrare austriac.

În ceea ce priveşte aşa-numita "neutralizare" a locului prin prezenţa forţelor de ordine, el se declară "sceptic" şi ridică semne de întrebare.

"Fără să generalizez, constatăm, din nefericire, cu regularitate că o parte a poliţiei înclină foarte, foarte la dreapta", deplânge el, apreciind că simpla transformare în secţie de poliţie nu rezolvă problemele de fond.