(Ne)școlarizarea copiilor romi, o problemă

Discriminare // Doar 52% din fetele rome învață în școli primare, comparativ cu 84% din fetele non-rome, și 55% din băieții romi, în pofida eforturilor depuse de Guvern și ONG-uri

Numărul de copii romi care merg la școală rămâne mic. Sărăcia, migrația, căsătoriile timpurii, dar și eforturile mici depuse de autorități pentru a-i integra în societate sunt principalele probleme care duc la abandonul sau absenteismul școlar din partea acestora. Deși Guvernul, ONG-urile locale și organizațiile internaționale depun eforturi în vederea îmbunătățirii instruirii copiilor romi din R. Moldova, situația rămâne a fi critică, chiar dacă învățământul primar și secundar este gratuit.

Copiii nu știu limba română

Satul Ursari, din raionul Călărași, este una din cele câteva localități din R. Moldova populate de romi. Magazin, grădiniță sau punct medical nu există, nemaivorbind de locuri de muncă, internet sau știri despre conflictul din Ucraina. Aici, palatele impunătoare de la Soroca lipsesc cu desăvârșire. Unde și unde răsare cușma vreunei case mai arătoase. Pe drumurile satului, deși soarele încă nu a ajuns de trei sulițe pe cer, copiii se joacă în voie și nestingheriți. Întrebați de ce nu sunt la școală sau la grădiniță, aceștia răspund gălăgios că nu au cu ce se îmbrăca și că nu cunosc prea bine limba română.

În partea cealaltă de drum, pereții unei case minuscule sunt gata să se prăbușească. Nu-ți crezi ochilor că sub acoperișul spart se adună noaptea șapte suflete și visează la o zi mai bună sau un miracol în viața lor. În ograda îngustă, doi copii de vârste diferite sprijină stâlpul din mijlocul curții. Murdăria este tatuată pe toată suprafața corpului acestora. „Mama și tata sunt plecați la muncă, cu ziua, în satul vecin, iar eu sunt nevoit să stau cu acesta mai mic, pentru că nu-l putem da la grădiniță”, explică încet Ilieș, care și-a luat pe umerii săi responsabilitățile părintești de la vârsta de doar zece ani.

Nu merge la școală de-o lună

Locuința în care doarme Ilieș cu familia sa ține locul bucătăriei, dormitorului și toate celelalte luate la un loc. Printre izurile puternice de acru, care te izbesc puternic în față, observi doar două paturi și o sobă. Asta e cămăruța familiei Bogdea. După cele văzute, nu îndrăznești să mai întrebi unde își face temele, de ce nu a plecat la școală sau grădiniță ori de ce măcar nu se joacă cu semenii lui în drum, care sunt codași și ei la frecvență. „Nu am fost la școală de-o lună. Ca să ne descurcăm măcar cumva, mai plec și eu la lucru. În rest, am grijă de Victoraș. Da, mie îmi place la școală. Numai că…”, nu mai spune nimic și întoarce privirea spre calul priponit pe șesul din apropierea gospodăriei.

Directoarea școlii primare din satul Buda, Oxana Iavorschi, spune că acest caz al lui Ilieș este unul aparte și că încearcă să soluționeze situația creată. „Ilie nu vine la școală de o săptămână și chiar mâine o să trimit pe cineva ca să vedem ce se întâmplă. Probabil, a fost vacanța aceasta de Paști și a uitat să vină la școală. Anul acesta, totuși frecvența este mult mai bună în comparație cu anul trecut, poate se datorează faptului că s-a pus la dispoziție un autobuz școlar”, explică Iavorschi.

Totuși, soluția identificată de administrația locală este una incertă, iar eforturile depuse până acum nu au îmbunătățit cu nimic cazul lui Ilieș. „Sincer, nu mai știu ce să fac. Le-am cumpărat și foi de ardezie, ferestre, uși, dar peste o perioadă de timp le-au vândut. La consiliu vom decide dacă să o decădem sau nu din drepturile părintești pe mama lui Ilieș. Altă soluție nu am găsit”, oftează Lilian Gotcă, primarul comunei Buda, care adaugă că niciun agent economic nu vrea să deschidă un magazin în Ursari.

Din 28 de elevi, doar trei sunt la ore

Situația în satul Vulcănești, raionul Nisporeni, comună locuită de peste 1 200 de romi, e și mai dezolantă. De exemplu, în clasa a treia unde pe listă sunt 28 de elevi, doar trei erau la școală. Diriginta explică că această cifră e o normalitate când zece dintre ei sunt plecați cu părinții peste hotare. „Avem elevi care iubesc cartea și chiar au rezultate bune. Numai dacă ar veni la școală, dar fluxul de copii este foarte mare. Majoritatea frecventează rău orele. De exemplu, primăvara și toamna foarte mulți pleacă în Rusia. Am obosit să mă duc zilnic în sat și să-i aduc la școală”, spune profesoara Maia Movilean, situație confirmată și de elevul Sergiu, care își aștepta cei doi colegi să revină în clasă de la recreație.

Căsătoriile timpurii între romi ar fi tot o cauză a abandonului școlar, chiar dacă această tradiție încetează să mai fie practicată, spun sătenii. „Avem o fată în clasa a opta care nu vine la școală, pentru că se teme să nu fie furată de un băiat rom, care a anunțat prin sat că se va căsători cu dânsa. Recent, chiar a fost o nuntă unde o altă fată nu avea mai mult de 14 ani. Din această cauză, copilele nu mai vin la școală. Se încep treburile gospodărești, creșterea copiilor. Totuși, aceste cazuri nu sunt atât de frecvente”, explică directorul gimnaziului din Vulcănești, Gheorghe Adam.

Marin Alla, președintele Uniunii Tinerilor Romi „Tarna Rom”

Romii sunt minoritatea cea mai săracă și mai marginalizată, motiv pentru care foarte mulți dintre ei migrează, luându-și cu ei și copiii. Autoritățile locale, centrale trebuie să lucreze mai mult cu ei, iar Ministerul Educației să implementeze diferite programe accesibile pentru copiii romi, deoarece cunoaștem cu toții că majoritatea părinților sunt analfabeți și pe odraslele lor nu are cine le ajuta la lecții. Ar fi bine ca și copiii romi să aibă acces la orele de meditații sau să se aplice un program special pentru cei care urmează să vină în clasa întâi, deoarece ei nu cunosc limba română. Apoi, organele de drept trebuie să intervină acolo unde se știe că romii utilizează droguri, dar să nu ia mită și să ascundă aceste cazuri. Exact așa să nu permită trecerea frontierei părinților cu copii în perioada școlară.

Tamara Plămădeală, avocat parlamentar

Potrivit articolului 63 din Codul Contravențional, îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi sau de către persoanele care îi înlocuiesc a obligaţiilor de întreţinere, de educare şi de instruire a copilului se sancționează cu amendă. Eu nu cred că poliția face asta. Apoi, e de datoria statului să asigure o situație materială bună, dacă familia e săracă. Trebuie să se lucreze mult cu această categorie de populație, dacă statul își dorește să nu aibă analfabeți. Dacă vreun rom ar reclama R. Moldova la CEDO pentru situația creată, poate s-ar învăța minte statul și ar găsi pârghiile cuvenite.