MILIARDUL ÎNAPOI // Câți bani a reușit să recupereze BNM până acum și cum sunt „scăpați” unii de împrumuturile de MILIOANE

BILANȚ //Mai multe companii care au contractat credite mari de la BEM, Banca Socială și Unibank nu mai sunt obligate să întoarcă milioanele împrumutate

Într-un interviu acordat presei din România la o săptămână de la învestirea noului Guvern, premierul Pavel Filip promitea că, în scurt timp, în Chișinău, urmează să fie instalat un panou electronic care va oferi, zilnic, informaţii despre banii recuperaţi de Banca Națională a Moldovei (BNM) din creditele de 14,5 miliarde de lei acordate „pe ascuns” celor trei bănci implicate în scandalul „miliardului furat”.

Contracte de credite, anulate de instanță

Panoul nu a fost încă instalat, iar „realizările” cu care se poate lăuda BNM sunt foarte modeste. Timp de cinci luni de la lichidarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și a Unibank-ului, BNM a reușit să recupereze doar 542,8 milioane de lei din cele 14,5 miliarde împrumutate la sfârșitul lui 2014 – începutul lui 2015, adică doar 3,74% din sumă.

Experții economici susțin că, în cel mai bun caz, băncile aflate în proces de lichidare vor mai întoarce încă cel mult 800 de milioane de lei, iar de restul banilor, 13 miliarde de lei, BNM ar trebui să uite.

Între timp, mai multe companii care au contractat credite mari de la cele trei bănci au obținut, prin judecată, anularea contractelor de acordare a creditelor, astfel nemaifiind obligate să întoarcă milioanele împrumutate.

Recuperări modeste

În pofida eforturilor declarate de autorități pentru recuperarea banilor acordați de stat în încercarea de a repune pe picioare Banca de Economii (BEM), Banca Socială (BS) și Unibank, din 16 octombrie 2015 și până pe 31 ianuarie 2016, cele trei bănci aflate în proces de lichidare au reușit să adune doar 348,7 milioane de lei din achitarea creditelor, comercializarea gajului, vânzarea activelor.

Potrivit unui răspuns oficial primit de Ziarul NAȚIONAL de la Banca Națională a Moldovei, cea mai mare sumă a fost recuperată de Banca de Economii – 156,9 milioane de lei, iar cea mai mică – de Unibank – 89,9 milioane de lei. Banca Socială a putut recupera în acest timp doar 101,9 milioane de lei, asta chiar dacă doar valoarea creditelor neperformante acordate de aceste trei bănci constituia, în septembrie 2015, 3,4 miliarde de lei.

Banca de Economii a întors cel mai puțin

Din acești bani, plus economiile pe care le făcuseră BEM, BS și Unibank până a le fi retrase licențele, instituțiile bancare au adunat cu greu 542,8 milioane de lei pentru a-i restitui Băncii Naționale, în contul împrumuturilor secrete acordate în noiembrie 2014 și aprilie 2015. Chiar dacă a beneficiat de cel mai mare credit din partea BNM, în total șapte miliarde de lei, timp de cinci luni, Banca de Economii a restituit Băncii Centrale doar 96,8 milioane de lei, ceea ce reprezintă 1,3% din sumă.

Banca Socială a întors 181,8 milioane de lei, iar Unibank – 268,2 milioane de lei. În total, valoarea sumei recuperate de BNM de la cele trei bănci reprezintă 3,74% din sumă.

„Scenarii optimiste” versus „scenarii pesimiste”

Invitat acum o lună la ședința Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, a declarat că Banca Centrală își propune să acumuleze, în cazul celui mai pesimist scenariu, peste un miliard de lei din vânzarea gajului pentru celelalte credite nerambursate (altele decât cele prin care a fost comis jaful din 2014) și din vânzarea proprietăților celor trei bănci.

„Obiectivul nu este unul realist”, susține expertul economic Gheorghe Costandachi, potrivit căruia comisiile de lichidare de la cele trei bănci vor mai putea recupera încă cel mult 500 de milioane de lei din credite și gajuri.

„Cea mai mare parte din creditele neperformante acordate de cele trei bănci, în valoare de circa 13 miliarde de lei, au fost credite falsificate, care au circulat între cele trei bănci. Banii au ajuns într-un final în calitate de depozite bancare pe conturile a cinci bănci din Rusia, de unde au fost retrași în contul unor datorii asigurate de aceste bănci”, susține Costandachi, convins că nici „Kroll”nu va putea recupera nimic din acești bani.

Judecătorii „iartă” datoriile

Între timp, comisiile de lichidare de la BEM, BS și Unibank au depus mii de cereri în judecată pentru recuperarea creditelor acordate. Printre cei care au ajuns în fața instanței și care au fost obligați să restituie banii nu se regăsește însă niciuna dintre companiile cu credite de sute de milioane de lei, despre care se menționa în raportul „Kroll”.

Mai mult decât atât, Ziarul NAȚIONAL a reușit să identifice câteva cazuri în care magistrații le-au dat dreptate agenților economici, absolvindu-i de obligația de a restitui credite de zeci de milioane de lei.

Pe 24 februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre prin care a trimis la rejudecare un dosar în care Banca de Economii cerea să fie recunoscute și rambursate creditele în valoare de peste 2,2 milioane de dolari acordate firmei „Artbeton-Grup”.

Compania, despre care presa a scris anterior că ar fi fost înregistrată în apartamentul şefului de atunci al Direcţiei Juridice a BEM, Mihail Bejenari, a ajuns, în noiembrie 2014, în proces de insolvabilitate, iar administratorul insolvabilității refuză să recunoască datoriile firmei către BEM.

După ce au examinat dosarul, magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au decis să nu admită pretențiile BEM și să absolve firma de restituirea banilor.

Acum, aceeași instanță urmează să mai examineze o dată cererea băncii.

Precizăm că pe acest caz a fost pornită și o cauză penală, iar procurorii au constatat că banii împrumutați de bancă acestei companii au ajuns în conturile unor firme off-shore. Tot pe conturile acestor firme au ajuns și alte câteva milioane de euro provenite din credite acordate de Banca de Economii companiilor „Ciomex-Prod”, „Proacva-com” şi „Alegor-Comerţ”, investigate în dosarul furtului miliardului.

Dosare la indigo

Într-un alt caz, compania „Azolux” din Chişinău a fost absolvită de Curtea de Apel de a mai rambursa Băncii Sociale sumele restante din trei credite contractate în 2010 şi 2012 de la această bancă. Este vorba despre 95,37 de milioane de lei.

Compania a înaintat pretenții de a fi scutită de rambursarea creditului, după ce și-a schimbat proprietarul, noul stăpân al firmei fiind nepotul vechiului proprietar. În plus, acesta a contestat în judecată şi contractele de gaj încheiate anterior cu banca.

BEM a atacat decizia cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, iar ultima a decis, pe 10 februarie 2016, restituirea dosarului spre rejudecare din nou la Curtea de Apel Chișinău.

Aceeași sentință a fost pronunțată și într-un alt dosar care vizează încercările Băncii Sociale de a recupera creditele în valoare de peste 900 de mii de euro acordate firmei „Migdal-P”, al cărei reprezentant a cerut în instanță declararea nulă a contractelor de creditare semnate de companie și bancă. Și de această dată, Curtea de Apel Chișinău a satisfăcut pretențiile reclamantului.