MEMORIU // Liga Studenţilor de pe ambele maluri ale Prutului solicită ca zilele de 1 decembrie şi 27 martie să fie declarate sărbători naţionale în Republica Moldova

Liga Studenţilor din Iași şi filiala acesteia din Basarabia solicită preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului de la Chișinău să declare zilele de 1 decembrie și 27 martie drept zile de sărbătoare națională în R. Moldova, așa cum se întâmplă în România pe 27 martie.

Studenții cer ca aceste zile să devină libere prin lege, iar autorităţile publice centrale şi locale, precum şi instituţiile de învăţământ să organizeze, pe 1 decembrie și 27 martie, manifestări aniversare şi cultural-artistice.

Un memoriu în acest sens a fost depus de un grup de studenți, după un marș organizat cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Ambasada Republicii Moldova la București și a fost preluat personal de către Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova în România, care a promis să-l trimită la Chişinău.

Memoriul a fost structurat pe textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, cu câteva adăugiri și actualizări ale textului inițial, raportate la contextul actual, pentru a reafirma unitatea de limbă, cultură și credință a poporului de pe ambele maluri ale Prutului.

Ca temei pentru cererea ca zilele de 1 decembrie și 27 martie să fie sărbătorite și de autoritățile de la Chișinău s-a adus argumentul că peste un sfert dintre cetățenii Republicii Moldova au redobândit cetățenia română pierdută de părinții, bunicii și strămoșii lor odată cu ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei și, totodată, peste 150 000 de cereri pentru redobândirea cetățeniei române sunt în curs de soluționare, urmând ca proporția cetățenilor români din populația Republicii Moldova să ajungă la o treime. De asemenea, din populația totală de cetățeni ai Republicii Moldova din țară și din diaspora, peste 80% sunt de etnie română, iar în instituțiile de învățământ din Republica Moldova se studiază limba și literatura română și istoria românilor.

„Republica Moldova este desprinsă din Regatului României, așa cum avea acesta teritoriul organizat până la 28 iunie 1940, și nu stat succesor al Principatului Moldovei care s-a unit cu Țara Românească formând Principatele Unite (1859) și, ulterior, România (1866), și nici stat succesor al Uniunii Sovietice, al cărui unic succesor este Federația Rusă, fostele republici dobândindu-și independența în baza dreptului la autodeterminare al popoarelor. Jocurile Rusiei nu sunt făcute de cei care doresc în mod sincer și fără manifestări extreme apropierea celor două maluri de Prut, ci de cei care întrețin teoria existenței unei națiuni civice moldovenești - creație a sovieticilor, dar și de cei care promovează un patriotism de fațadă. Datele simbolice și sărbătorile naționale sunt esențiale pentru mentalul colectiv al unui popor, arătându-i valorile și direcția. Iar ruperea definitivă de influența politică rusă nu se poate face decât prin restaurarea situației inițiale pactului dintre Hitler și Stalin, care poate continua firesc prin sărbătorirea din nou a celor două date de importanță națională - 1 decembrie și 27 martie, la Chișinău și în întreaga Basarabie”, a declarat Toma Tataru, președintele Ligii Studenților de la Iași.