Marius Lazurca: „Mandatul primit de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este foarte solid”


Interviu cu Ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca:
Ziarul NAȚIONAL: Dle Marius Lazurca, R. Moldova a trecut de Vilnius. Reacțiile sunt de tot felul, începând de la decizia UE de a admite vinurile moldovenești de la 1 ianuarie 2014, până la provocările din Transnistria și Găgăuzia. Ce trebuie să facă R. Moldova ca să treacă cu fruntea sus și de luna mai sau luna septembrie 2014?
Marius Lazurca: Republica trebuie să continue neabătută cele începute: procesul de reformă a statului, modernizarea instituțiilor, adaptarea legislativă la normele europene, ameliorarea mediului de afaceri, combaterea corupției, transformarea justiției într-o putere independentă de influența politicii. Toate aceste obiective sunt cunoscute și au fost enunțate în programele de guvernare ale celor două guverne Filat și în cel al guvernului Leancă. Mai mult decât atât, aceste obiective au devenit azi mai realiste decât erau ele la sfârșitul lui 2009, când drumul de parcurs era mult mai lung decât este el acum. Aș spune, pentru a încheia, că actualul guvern de la Chișinău ar trebui să continue să aibă o agendă pozitivă, focalizată așadar asupra scopurilor de atins, nu asupra pericolelor de evitat și provocărilor de combătut. Această agendă realistă e dictată chiar de voința cetățeanului care, inclusiv în ultimul Barometru de Opinie Publică, a indicat limpede care îi sunt urgențele: nivelul de trai, economia, ordinea în țară, combaterea corupției, pacea socială, o educație mai performantă și celelalte. Aș adăuga, în fine, că actualul guvern va trebui să-și mențină viziunea deplin cuprinzătoare cu privire la beneficiile procesului de europenizare a Republicii Moldova, un proces de interes concret și imediat pentru toți cetățenii moldoveni, inclusiv pentru cei care locuiesc în Transnistria.
Rolul României de a ajuta R. Moldova în parcursul ei european este determinant. De ce vrea România să vadă R. Moldova în Uniunea Europeană?
Explicația e simplă și a fost furnizată, în mod repetat, de toți înalții demnitari români: ne leagă atât de multe, încât simțim că asocierea noastră de limbă, cultură și spiritualitate trebuie să se traducă prin participarea sincronizată la același destin istoric. Fiindcă vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură și trăim într-un univers spiritual similar nu ne vom simți împăcați până nu vom putea fi beneficiarii - și unii și ceilalți – ai unor șanse istorice egale: șansa unei democrații stabile, a unei societăți libere și armonioase, a unei economii prospere. Iar istoria recentă ne-a demonstrat că doar Uniunea Europeană e capabilă să răspundă deplin acestor aspirații.
Care sunt acțiunile concrete ale României privind sprijinul acordat R. Moldova pe calea integrării europene?
România face atât de multe și pe atât de multe planuri, încât mi-ar fi imposibil să rezum toate acțiunile noastre. Am să vă dau, prin urmare, doar câteva exemple: Republica Moldova este principalul beneficiar al asistenței pentru dezvoltare oferită de țara mea; România este, de departe, principalul furnizor de expertiză europeană, cu cele mai multe proiecte de twinning la activ, cu cei mai mulți experți pe teren, cu cel mai mare volum de legislație și bune practici transferate; ministerele noastre au, fără excepție, programe de colaborare cu ministerele omoloage de la Chișinău, în acest sens evidențiindu-se ministerele cele mai angajate în procesul de europenizare al Republicii Moldova: Internele și Justiția; la Bruxelles și în marile capitale ale lumii, România promovează constant, uneori solitar, obiectivele de politică externă ale Republicii Moldova; proiectele noastre strategice, de interconectare energetică de exemplu, au dobândit nu numai o importanță bilaterală, ci au devenit parte a politicii europene în vecinătatea estică a UE; suntem un investitor important în Republica Moldova și ne-am consolidat poziția de principal partener comercial european al țării dumneavoastră; încurajăm dezvoltarea societății civile, dialogul peste Prut al experților non-guvernamentali și mobilitatea lor în statele noastre; oferim mii de burse elevilor și studenților moldoveni și suntem gazde bune, în vacanțele școlare, pentru alte mii de copii din Republica Moldova; transferăm la Chișinău experiența noastră în materie de transplant și ne dorim ca, în curând, să funcționeze eficient și în Republica Moldova o instituție dedicată salvării vieților omenești asemenea SMURD-ului... Și aș putea să continui așa multă vreme, dar cred că lista de mai sus e suficient de grăitoare în privința efortului generos pe care țara mea în face și e hotărâtă să îl mențină în viitor.
Credeți că actuala conducere a R. Moldova va fi capabilă să reziste unor eventuale presiuni din partea Federației Ruse care nu-și dorește să piardă influența în regiune?
O spun din nou: cred că toate guvernele democratice de la Chișinău au procedat înțelept atunci când s-au concentrat asupra unei liste de obiective, nu asupra unui inventar de pericole. E mult mai simplu să câștigi încrederea și sprijinul propriilor cetățeni dacă le demonstrezi că îți croiești acțiunea guvernamentală plecând de la nevoi certe, nu de la pericole posibile. În al doilea rând, cred că mandatul primit de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este foarte solid: cetățenii au ieșit în stradă în aprilie 2009 pentru a cere mai multă Europă și și-au confirmat ulterior, prin alegerile repetate, acest mandat. În fine, optimismul meu se simte încurajat de încă două elemente: de armonia regăsită a coaliției de la guvernare și de angajamentul înnoit al UE, alertat de ezitările de ultimă oră ale Armeniei și Ucrainei.
Ce ar putea încurca Republicii Moldova să semneze în 2014 Acordul de Asociere cu UE?
Eu personal nu întrevăd obstacole iminente. Dacă, pe de-o parte, Republica Moldova își va menține angajamentul pentru reforme și dacă, pe de altă parte, Uniunea Europeană va parcurge în timp util etapele tehnice și politice premergătoare semnării Acordului, ei bine, în acest caz, vom putea fi cu toții martorii acestui nou succes al Chișinăului.
Dle Ambasador, cum comentați decizia recentă a Curții Constituționale cu privire la limba română?
Oficiali români de rangul cel mai înalt au salutat această decizie prin care, pe de-o parte, Constituția intră în acord cu Declarația de Independență a Republicii Moldova și prin care, de asemenea, se conciliază aceste două documente fundamentale ale statului cu opinia elitei științifice și culturale moldovenești.
Declarațiile lui Traian Băsescu privind proiectul de țară al României a început să precipite unele spirite de la Chișinău și nu numai. E posibilă o unire a R. Moldova cu România astăzi?
Astăzi? La această întrebare mă bucur să îi las să răspundă, în locul meu, pe doi înalți oficiali de la București și Chișinău. E vorba, mai întîi, de chiar Președintele României, care a afirmat limpede că proiectul unificator „nu este pentru generația noastră”. În al doilea rând, Premierul Leancă a opinat că acum Republica Moldova „nu este pregătită” pentru această perspectivă.
Ce planuri pentru 2014 are România pentru R. Moldova?
În privința Republicii Moldova, România își croiește planurile împreună cu Chișinăul și plecând de la nevoile care ne sunt semnalate. Așa stând lucrurile, ne-am dori ca în 2014 să atingem, împreună cu Republica Moldova, câteva dintre obiectivele esențiale ale guvernului Leancă: mai multă independență energetică (prin finalizarea gazoductului Iași-Ungheni și un parcurs fructuos al proiectelor similare); burse la fel de multe, dar mai bine adaptate nevoilor tinerilor de peste Prut; o infrastructură educațională mai bună, prin investirea transparentă și rapidă a unei sume de 20 de milioane de euro; noi instrumente ale circulației peste Prut prin, cel puțin, demararea construcției podurilor de la Fălciu și Ungheni; un mediu mai curat, prin declanșarea câtorva proiecte ecologice alimentate din fondul de 15 milioane de euro asigurat de țara mea; funcționari moldoveni mai bine pregătiți, grație unor stagii efectuate în România. Toate cele de mai sus sunt doar unele din foarte multele lucruri pe care ni le propunem în Republica Moldova și împreună cu Republica Moldova în 2014.
Vă mulțumim!









































































