Marii giganți tech bagă sute de miliarde în AI, dar investitorii cer dovezi clare că banii se întorc în profit

Cele mai mari companii de tehnologie din lume – inclusiv Microsoft, Meta, Google, Apple și Amazon – au prezentat săptămâna aceasta la Wall Street situațiile lor financiare. Un lucru comun a ieșit imediat în evidență: toate intenționează să continue să cheltuiască sume uriașe pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).

Reacția investitorilor a fost însă că au nevoie să vadă rezultate mai concrete, palpabile, care să justifice investițiile deja ajunse la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari (743 de miliarde de lire sterline) și în creștere, în cipuri, centre de date și chiar personal tehnic. Lipsa acestor rezultate clare a trimis în jos cotațiile unor acțiuni tech pe piețele globale.

Deși fiecare companie activează în segmente diferite ale pieței tehnologice, planurile și cheltuielile lor pentru AI arată că au și alte asemănări importante. Lansarea ChatGPT de către OpenAI, la sfârșitul anului 2022, a declanșat o cursă intensă a investițiilor în inteligență artificială, iar de atunci fiecare mare jucător tech a venit cu propriul chatbot destinat publicului larg. Meta are Meta AI, Google are Gemini, Amazon propune Rufus, iar Apple și-a relansat asistentul Siri.

Cu toate acestea, niciunul dintre acești chatboți, nici instrumentele conexe, nu generează deocamdată în mod clar venituri semnificative pentru companii, deși sunt extrem de costisitoare de creat și de întreținut. Rezultatele financiare recente arată limpede că firme precum Google, deținută de Alphabet, și Meta cheltuiesc în prezent cu mult mai mult pentru instrumentele AI decât reușesc să încaseze din ele.

Ambele companii au raportat unele dintre cele mai scăzute niveluri de flux de numerar liber din istoria lor. Acest indicator măsoară sumele de bani rămase după acoperirea cheltuielilor de operare și a investițiilor. Google a direcționat atât de mulți bani către AI, încât fluxul de numerar liber al Alphabet a devenit negativ la venituri de 118 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că a cheltuit mai mult decât a încasat, în premieră de când este listată public.

La rândul său, Meta a avut un flux de numerar liber de doar 784 de milioane de dolari, la venituri de 61 de miliarde de dolari. Practic, în acest trimestru a cheltuit aproape tot ce a câștigat. Divizia Reality Labs a Meta, responsabilă pentru proiectele de realitate virtuală și pentru o mare parte din activitatea legată de AI, a înregistrat pierderi de aproape 9 miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an.

Reacția de pe Wall Street la rezultatele trimestriale ale Meta arată clar că investitorii nu mai sunt mulțumiți doar cu promisiunile directorilor că investițiile în AI se vor dovedi rentabile la un moment dat, într-un viitor incert. Acțiunile gigantului social media s-au prăbușit la al doilea cel mai scăzut nivel din ultimul an, după ce directorul general Mark Zuckerberg a anunțat că Meta lucrează la propriul „agent AI” – un chatbot capabil să opereze într-o anumită măsură autonom – și că intenționează să dezvolte o structură prin care să vândă direct altor companii un astfel de instrument AI.

Nici această structură, nici produsul AI nu există momentan într-o formă care să poată genera venituri pentru Meta, iar Zuckerberg nu a oferit vreun calendar clar pentru momentul când ar putea deveni comerciale. Cu toate acestea, compania a majorat limita inferioară a planurilor de cheltuieli pentru AI și este probabil să direcționeze peste 140 de miliarde de dolari doar în acest an către astfel de proiecte.

În contrast, acțiunile Microsoft au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni. Deși compania intenționează în actualul exercițiu financiar să egaleze aproximativ cei 190 de miliarde de dolari cheltuiți pentru AI în ultimele 12 luni, ea a raportat creșteri solide ale veniturilor și o adopție tot mai mare a principalului său instrument bazat pe AI.

Analista Tracy Woo, de la Forrester, a remarcat că Microsoft este una dintre puținele companii de tehnologie care demonstrează deja că investițiile masive în AI „încep să aducă randamente”. Reacția pieței în cazul Amazon a fost aproape identică. Chiar și în condițiile unui flux de numerar negativ și cu planuri de a cheltui 220 de miliarde de dolari pe AI în acest an, succesul altor segmente de business a împins acțiunile Amazon la cel mai ridicat preț din ultimele două luni.

Instrumentele de inteligență artificială nu au dovedit încă, din perspectiva consumatorului obișnuit, că ar fi o revoluție tehnologică de anvergura internetului sau chiar a electricității, așa cum au susținut ani la rând mulți executivi din tehnologie. Totuși, cererea din partea publicului pentru noi tehnologii rămâne foarte mare. Google a anunțat săptămâna trecută că 950 de milioane de persoane folosesc lunar chatbotul Gemini, de trei ori mai multe decât în urmă cu un an.

Apple a comunicat joi că noile versiuni ale principalelor sale produse – computerul Mac, iPhone-ul și iPad-ul – se vând anul acesta mai bine decât estimase sau anticipase compania. Vânzările au fost atât de puternice încât Apple i-a avertizat pe investitori că ritmul acestora va încetini, pentru că firma nu poate obține suficiente microcipuri necesare pentru a acoperi cererea.

În același timp, compania se așteaptă la un interes deosebit din partea utilizatorilor Apple pentru actualizarea iminentă a lui Siri, asistentul vocal AI integrat în produsele sale, care va fi reproiectat cu ajutorul chatbotului Gemini al Google. Directorul general aflat la final de mandat, Tim Cook, a declarat că Apple are deja planuri să perceapă taxe de la utilizatorii care vor dori să folosească mai intens noua versiune Siri, având în vedere feedbackul primit până acum în fazele de testare.

„We're off-the-charts excited about Siri AI”, a spus Cook. „We do believe there will be people who want to use it – a lot.”