Stiri
Mândria prostească de sine
Politică
02.09.2019
09:25
6325


Semne diacritice
Dodon face o gaură în cerul lingvisticii recunoscând, în sfârșit, că experimentul sovietic a eșuat, că vorbim aceeași limbă și în România, și în Republica Moldova. „Fie că îi spunem moldovenească…, fie că îi spunem română… – e aceeași limbă și e a noastră. Nu trebuie să ne dezbine limba care, de fapt, ne unește”, constată el filosofic, cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”. Dodon s-a referit la realitățile din Republica Moldova, dar rolul unificator al limbii este transfrontalier, se manifestă pretutindeni, chiar dacă „semipreședintele” nu s-a gândit și nu agreează ideea reunirii.
Un pas înainte?
În aparență, Dodon face un pas înainte, pentru care, în URSS, ar fi plătit cu funcția și carnetul de partid, în cel mai bun caz. De acum, socialiștii nu-i vor mai putea speria pe alegătorii lor cu pericolul „românizării”, liderul PSRM recunoaște, indirect, că era vorba despre un obiectiv inventat, mincinos, fals, că a lupta împotriva „românizării” înseamnă a lupta împotriva culturii și „limbii noastre”, împotriva Republicii Moldova.
Nu sunt însă sigur că Dodon a urmărit concilierea lingvistică, că vrea să pună capăt războiului glotonimic. La o privire mai atentă, această „concesie” nu arată a concesie, ci a șmecherie, a manevră tactică. Recunoscând ceea ce e evident, el vrea astfel să egaleze un adevăr cu o minciună, să-i confere acesteia valoare „alternativă”. Și, din păcate, dl Michalko, Ambasadorul UE la Chișinău, s-a lăsat prins în acest joc dodonic al „adevărurilor alternative”, omologate și prin constituirea alianței ACUM-PSRM, vorbind, la 31 august, despre „limba noastră”, evitândă să spună „limba română”.
Setați pe dezbinare și ură
Jucând pe sentimente provinciale, pe ignoranță, pe orgolii județene, propaganda comunisto-sovietică, mai eficientă decât cea nazistă, după cum se convinge astăzi toată lumea, a încercat să-i facă să creadă pe românii de dincoace de Prut că vorbesc o limbă deosebită de cei de peste Prut. Și, parțial, a reușit. Nimănui nu i se părea atunci ciudat că, în loc să caute, cum e firesc, ceea ce unește lumea, întreaga cohortă de lingviști, istorici, arheologi, antropologi din RSSM era setată pe „invers”, pe dezbinare, pe ură, pe fobie, pe specularea unor deosebiri dintre „limba moldovenească” și limba română, dintre românii moldoveni și românii munteni, dintre populația de dincoace și dincolo de Prut.
Fiindcă veni vorba, o „savantă”-antropolog (antropologă? antropologă?), de la Academia de Științe a RSS Moldovenești a reușit în acea perioadă să „descopere” diferențe remarcabile dintre craniile moldovenilor și muntenilor. Unde o fi aplicând ea studiul respectiv azi? „Limba moldovenească” este consecința acelei perioade, ca și pretențiile de vechime ale moldoveniștilor.
Nu aș fi scris acest text, dacă nu l-aș fi auzit, sâmbăta trecută, pe un vecin, intelectual rus, afirmând cu aplomb că „limba moldovenească a apărut înaintea limbii române”, încercând să-mi excite „patriotismul”, îndemnându-mă să rezist în fața „românizării”. Tupeul unor persoane care nu ne vorbesc limba, dar se apucă să ne dea sfaturi lingvistice este pe măsura intelectului unor localnici care se mândresc că „limba moldov`nească îi mai veche decât limba română”. E dificil în asemenea cazuri să stabilești dacă ai în față o victimă dublă a spălărilor pe creier și a aversiunii față de cititul cărților sau o sculă a imperialismului rus, de tipul lui Dodon.
Toate graiurile, nu numai cel moldovenesc
Adevărul e că noi nu mai folosim demult limba lui Ureche, Costin, Neculce, noi vorbim, ca și cei de dincolo de Prut, limba lui Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Arghezi…, limbă care s-a numit și s-a dezvoltat ca „limba română”, alimentându-se din toate graiurile dacoromâne, nu numai cel moldovenesc, ci și muntenesc, ardelenesc, bănățean… E o limbă cultivată, asupra căreia au lucrat nu doar scriitorii, dar și filologii, lingviștii, istoricii, Academia Română de la constituirea ei, elaborând norme și standarde academice, reguli gramaticale, sintactice, ortografice, ortoepice, dicționare explicative, de sinonime etc., dându-i o formă cât mai frumoasă, care să ne ajute să comunicăm, să ne ținem împreună.
Aflați în „temnița popoarelor”, fără biserică, fără școală în limba lor maternă, basarabenii au apelat și ei, atunci când au avut posibilitatea, la limba română, trimițindu-și copiii la studii în România, aducând de acolo manuale, literatură, ziare, reviste. 93 la sută din românii din Basarabia nu știau carte. Cum puteau ei să se informeze, să asimileze realizările din diferite domenii, decât prin intermediul limbii ruse sau al limbii române, „importând” de peste Prut lexicul literar, gramatica și toată „infrastructura” necesară pentru utilizarea corectă a unei limbi.
După Unirea din 1918, „limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituţii şi şcoli, din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituţiile de stat, nici în şcoli”, se spunea în „Istoria RSS Moldovenești” (p.257), editată în 1970. Prin felicitarea sa din 31 august, Dodon infirmă, accidental, această minciună cât URSS de mare. Faptul în sine al publicării unei asemenea enormități e o dovadă că regimul ocupant nu accepta alternative la „adevărul” pe care îl stabilise cu forța terorii.
Fraudă la nivel de stat
Dar și după 1944, în școlile din RSSM a revenit limba română, chiar dacă în grafie chirilică și cu niște reguli de punctuație proprii limbii ruse (de exemplu, era obligatoriu să pui virgulă înainte de conjuncția „că”). „Pretinsa limbă moldovenească” din RSS Moldovenească” nu este de fapt decât româna literară, scrisă cu un alfabet rusesc uşor modificat (adică în chirilice moderne, diferite de alfabetul chirilic românesc folosit timp de mai multe secole de toţi românii), cu unele concesii în favoarea unor forme dialectale moldoveneşti, cunoscute de altfel şi în interiorul graniţelor României…”. Constatarea îi aparține reputatului filolog italian Carlo Tagliavini, în cartea „Le origini delle lingue neolatine”, 1964 (a patra ediție), p. 303.
Iar „Dicționarul Explicativ al Limbii Moldovenești”, editat la Chișinău, în 1977, era, de fapt, un plagiat, cu litere chirilice, din DEX, editat la București. Era o fraudă la nivel de stat.
A folosi limba română, numind-o altfel, după placul Moscovei sau al unor ignoranți, „patrioți” de stână, înseamnă a comite un furt intelectual, înseamnă a-l sfida, a-l scuipa pe Eminescu și pe ceilalți înaintași pe care îi considerăm „clasici”, înseamnă a-i desconsidera pe nenumărații cercetători care au contribuit la enorma structură care se numește limba română. Clasicii noștri sunt clasici ai literaturii române. Nu e culmea absurdității, a prostiei fudule să pretinzi, ca un Dodon, că știi mai bine decât ei în ce limbă și-au scris operele? Ei ar protesta, cum protesta Grigore Vieru și cum protestează toți scriitorii din Republica Moldova, toți filologii și lingviștii, toți academicienii, când li se atribuie că ar aparține altei literaturi decât celei române, chiar dacă își asumă și un specific local, când se ignoră declarațiile lor că limba vorbită în spațiul pruto-nistrean este limba română.
În spațiul limbii române
„Dreptul poporului de a-și numi limba cum dorește el”, după care se văd urechile interesului imperial rus, nu poate fi mai presus decât adevărul, decât dreptul la proprietate intelectuală. Da, un „popor” are dreptul să aleagă numele limbii pe care o vorbește, cu condiția că a salvat-o și a cultivat-o de sine stătător. Dar nu a fost așa.
Ruptă din punct de vedere politic din corpul românimii, Basarabia (Republica Moldova) s-a menținut prin voința și acțiunile elitei sale în spațiul limbii române. Aceasta e marea noastră realizare, de care ne-am bucurat pe 31 august. E o rușine și o crimă, din punct de vedere moral, să profiți de niște cetățeni nepregătiți, să le inoculezi, în numele unui scop politic, oricât de motivat ar părea acesta, în numele unei „statalități” inventate, niște idei false, niște minciuni, chiar dacă acestea îi sporesc „selfesteem”-ul și mândria (prostească) de sine.
Dodon face o gaură în cerul lingvisticii recunoscând, în sfârșit, că experimentul sovietic a eșuat, că vorbim aceeași limbă și în România, și în Republica Moldova. „Fie că îi spunem moldovenească…, fie că îi spunem română… – e aceeași limbă și e a noastră. Nu trebuie să ne dezbine limba care, de fapt, ne unește”, constată el filosofic, cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”. Dodon s-a referit la realitățile din Republica Moldova, dar rolul unificator al limbii este transfrontalier, se manifestă pretutindeni, chiar dacă „semipreședintele” nu s-a gândit și nu agreează ideea reunirii.
Un pas înainte?
În aparență, Dodon face un pas înainte, pentru care, în URSS, ar fi plătit cu funcția și carnetul de partid, în cel mai bun caz. De acum, socialiștii nu-i vor mai putea speria pe alegătorii lor cu pericolul „românizării”, liderul PSRM recunoaște, indirect, că era vorba despre un obiectiv inventat, mincinos, fals, că a lupta împotriva „românizării” înseamnă a lupta împotriva culturii și „limbii noastre”, împotriva Republicii Moldova.
Nu sunt însă sigur că Dodon a urmărit concilierea lingvistică, că vrea să pună capăt războiului glotonimic. La o privire mai atentă, această „concesie” nu arată a concesie, ci a șmecherie, a manevră tactică. Recunoscând ceea ce e evident, el vrea astfel să egaleze un adevăr cu o minciună, să-i confere acesteia valoare „alternativă”. Și, din păcate, dl Michalko, Ambasadorul UE la Chișinău, s-a lăsat prins în acest joc dodonic al „adevărurilor alternative”, omologate și prin constituirea alianței ACUM-PSRM, vorbind, la 31 august, despre „limba noastră”, evitândă să spună „limba română”.
Setați pe dezbinare și ură
Jucând pe sentimente provinciale, pe ignoranță, pe orgolii județene, propaganda comunisto-sovietică, mai eficientă decât cea nazistă, după cum se convinge astăzi toată lumea, a încercat să-i facă să creadă pe românii de dincoace de Prut că vorbesc o limbă deosebită de cei de peste Prut. Și, parțial, a reușit. Nimănui nu i se părea atunci ciudat că, în loc să caute, cum e firesc, ceea ce unește lumea, întreaga cohortă de lingviști, istorici, arheologi, antropologi din RSSM era setată pe „invers”, pe dezbinare, pe ură, pe fobie, pe specularea unor deosebiri dintre „limba moldovenească” și limba română, dintre românii moldoveni și românii munteni, dintre populația de dincoace și dincolo de Prut.
Fiindcă veni vorba, o „savantă”-antropolog (antropologă? antropologă?), de la Academia de Științe a RSS Moldovenești a reușit în acea perioadă să „descopere” diferențe remarcabile dintre craniile moldovenilor și muntenilor. Unde o fi aplicând ea studiul respectiv azi? „Limba moldovenească” este consecința acelei perioade, ca și pretențiile de vechime ale moldoveniștilor.
Nu aș fi scris acest text, dacă nu l-aș fi auzit, sâmbăta trecută, pe un vecin, intelectual rus, afirmând cu aplomb că „limba moldovenească a apărut înaintea limbii române”, încercând să-mi excite „patriotismul”, îndemnându-mă să rezist în fața „românizării”. Tupeul unor persoane care nu ne vorbesc limba, dar se apucă să ne dea sfaturi lingvistice este pe măsura intelectului unor localnici care se mândresc că „limba moldov`nească îi mai veche decât limba română”. E dificil în asemenea cazuri să stabilești dacă ai în față o victimă dublă a spălărilor pe creier și a aversiunii față de cititul cărților sau o sculă a imperialismului rus, de tipul lui Dodon.
Toate graiurile, nu numai cel moldovenesc
Adevărul e că noi nu mai folosim demult limba lui Ureche, Costin, Neculce, noi vorbim, ca și cei de dincolo de Prut, limba lui Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Arghezi…, limbă care s-a numit și s-a dezvoltat ca „limba română”, alimentându-se din toate graiurile dacoromâne, nu numai cel moldovenesc, ci și muntenesc, ardelenesc, bănățean… E o limbă cultivată, asupra căreia au lucrat nu doar scriitorii, dar și filologii, lingviștii, istoricii, Academia Română de la constituirea ei, elaborând norme și standarde academice, reguli gramaticale, sintactice, ortografice, ortoepice, dicționare explicative, de sinonime etc., dându-i o formă cât mai frumoasă, care să ne ajute să comunicăm, să ne ținem împreună.
Aflați în „temnița popoarelor”, fără biserică, fără școală în limba lor maternă, basarabenii au apelat și ei, atunci când au avut posibilitatea, la limba română, trimițindu-și copiii la studii în România, aducând de acolo manuale, literatură, ziare, reviste. 93 la sută din românii din Basarabia nu știau carte. Cum puteau ei să se informeze, să asimileze realizările din diferite domenii, decât prin intermediul limbii ruse sau al limbii române, „importând” de peste Prut lexicul literar, gramatica și toată „infrastructura” necesară pentru utilizarea corectă a unei limbi.
După Unirea din 1918, „limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituţii şi şcoli, din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituţiile de stat, nici în şcoli”, se spunea în „Istoria RSS Moldovenești” (p.257), editată în 1970. Prin felicitarea sa din 31 august, Dodon infirmă, accidental, această minciună cât URSS de mare. Faptul în sine al publicării unei asemenea enormități e o dovadă că regimul ocupant nu accepta alternative la „adevărul” pe care îl stabilise cu forța terorii.
Fraudă la nivel de stat
Dar și după 1944, în școlile din RSSM a revenit limba română, chiar dacă în grafie chirilică și cu niște reguli de punctuație proprii limbii ruse (de exemplu, era obligatoriu să pui virgulă înainte de conjuncția „că”). „Pretinsa limbă moldovenească” din RSS Moldovenească” nu este de fapt decât româna literară, scrisă cu un alfabet rusesc uşor modificat (adică în chirilice moderne, diferite de alfabetul chirilic românesc folosit timp de mai multe secole de toţi românii), cu unele concesii în favoarea unor forme dialectale moldoveneşti, cunoscute de altfel şi în interiorul graniţelor României…”. Constatarea îi aparține reputatului filolog italian Carlo Tagliavini, în cartea „Le origini delle lingue neolatine”, 1964 (a patra ediție), p. 303.
Iar „Dicționarul Explicativ al Limbii Moldovenești”, editat la Chișinău, în 1977, era, de fapt, un plagiat, cu litere chirilice, din DEX, editat la București. Era o fraudă la nivel de stat.
A folosi limba română, numind-o altfel, după placul Moscovei sau al unor ignoranți, „patrioți” de stână, înseamnă a comite un furt intelectual, înseamnă a-l sfida, a-l scuipa pe Eminescu și pe ceilalți înaintași pe care îi considerăm „clasici”, înseamnă a-i desconsidera pe nenumărații cercetători care au contribuit la enorma structură care se numește limba română. Clasicii noștri sunt clasici ai literaturii române. Nu e culmea absurdității, a prostiei fudule să pretinzi, ca un Dodon, că știi mai bine decât ei în ce limbă și-au scris operele? Ei ar protesta, cum protesta Grigore Vieru și cum protestează toți scriitorii din Republica Moldova, toți filologii și lingviștii, toți academicienii, când li se atribuie că ar aparține altei literaturi decât celei române, chiar dacă își asumă și un specific local, când se ignoră declarațiile lor că limba vorbită în spațiul pruto-nistrean este limba română.
În spațiul limbii române
„Dreptul poporului de a-și numi limba cum dorește el”, după care se văd urechile interesului imperial rus, nu poate fi mai presus decât adevărul, decât dreptul la proprietate intelectuală. Da, un „popor” are dreptul să aleagă numele limbii pe care o vorbește, cu condiția că a salvat-o și a cultivat-o de sine stătător. Dar nu a fost așa.
Ruptă din punct de vedere politic din corpul românimii, Basarabia (Republica Moldova) s-a menținut prin voința și acțiunile elitei sale în spațiul limbii române. Aceasta e marea noastră realizare, de care ne-am bucurat pe 31 august. E o rușine și o crimă, din punct de vedere moral, să profiți de niște cetățeni nepregătiți, să le inoculezi, în numele unui scop politic, oricât de motivat ar părea acesta, în numele unei „statalități” inventate, niște idei false, niște minciuni, chiar dacă acestea îi sporesc „selfesteem”-ul și mândria (prostească) de sine.
Stiri relevante
16.04.2025
14:43
2407
Nicolae Negru, despre vizita-fulger la Chișinău a secretarului general al NATO, Mark Rutte: „A vrut să afle cum se vede APĂRAREA Ucrainei din spatele ei. Mă miră că „pacifiștii” noștri nu au reacționat”
30.12.2024
09:11
39375
Nicolae Negru // Anul politic 2024, în câteva linii
27.12.2024
09:10
32047
Nicolae Negru // Maia Sandu, al doilea mandat
23.12.2024
09:14
15457
Nicolae Negru // Perspectiva unui PSDE „aurit”
20.12.2024
09:13
15698
Nicolae Negru // O carte ca eveniment politic
16.12.2024
09:14
16416
Nicolae Negru // Delirul imperial înainte de armistițiu?
13.12.2024
09:14
16770
Nicolae Negru // Transnistria, ca un cartof fierbinte (sau geamantan fără toartă) sau de ce nu era cazul să fie demis Guvernul
09.12.2024
09:12
17199
Nicolae Negru // Și Ilan Șor era pentru Georgescu
06.12.2024
09:13
16908
Nicolae Negru // Să salvăm România!
02.12.2024
09:11
16903
Nicolae Negru // Perspectiva României arată mai bine
29.11.2024
09:05
16805
Nicolae Negru // Bun pentru România, bun și pentru Republica Moldova, și viceversa
25.11.2024
09:14
5314
Nicolae Negru // Fantoma trecutului promite schimbarea prezentului
























Top stiri
03.07.2025
01:48
267
Diviziuni interne în UE privind obiectivele climatice, pe fondul valului de căldură extremă
03.07.2025
00:05
359
Maia Sandu marchează aniversarea Cahulului și susține dezvoltarea locală prin investiții europene și evenimente culturale
02.07.2025
22:53
434
Tragedie în Burundi: Acuzați de vrăjitorie, șase oameni uciși de o miliție locală
02.07.2025
21:59
407
Igor Grosu intensifică relațiile cu Irlanda: Recunoașterea permiselor și garanții sociale pentru moldoveni, pe agenda discuțiilor la Dublin
02.07.2025
21:09
399
Republica Moldova întâmpină temperaturi de vară pe 03 iulie 2025
02.07.2025
19:37
448
Guvernul neagă acuzațiile privind reorganizarea Agenției de Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii în ciuda protestelor anunțate de fermieri
02.07.2025
18:49
533
Judecătoria Chișinău refuză prelungirea controlului judiciar pentru fostul șef al Direcției mobilitate urbană
02.07.2025
18:23
433
Parlamentul se reunește joi pentru revizuirea bugetelor și discutarea altor proiecte legislative importante
02.07.2025
18:13
455
Guvernul simplifică regulile pentru zboruri și utilizarea spațiului aerian în Republica Moldova
02.07.2025
17:51
486
Maia Sandu a inaugurat centrul modernizat de sănătate publică din Cahul, cu sprijin de la Banca Mondială și investiții de 31 de milioane de lei
02.07.2025
17:29
637
Ala Nemerenco își exprimă dezacordul față de demisia lui Dragoș Guțu de la AMDM: „Aș fi votat împotrivă”
02.07.2025
16:54
497
R. Moldova își asigură apa potabilă cu ajutorul Belgiei: 55.000 de oameni vor beneficia de investiții majore în infrastructură
02.07.2025
16:48
467
BERD suplimentează fondurile pentru modernizarea a 86 km de drumuri naționale în R. Moldova
02.07.2025
16:41
399
Guvernul revizuiește regulile de autorizare pentru zboruri și utilizarea spațiului aerian național
02.07.2025
16:39
384
Seminare regionale despre educația multilingvă atrag sute de participanți din toată Moldova
02.07.2025
16:21
499
Guvernul prelungește termenul pentru finalizarea proiectului „Moldova drumuri III” și reabilitarea tronsoanelor cheie până în 2028
02.07.2025
15:55
574
Kievul contestă lipsa notificărilor oficiale din partea SUA privind suspendarea livrărilor de arme, o decizie ce poate încuraja Rusia. Kremlinul vede în mișcarea americană un pas spre sfârșitul conflictului.
02.07.2025
15:44
1356
Mai mulți procurori de la PCCOCS și Procuratura Generală au DEMISIONAT, după ce li s-a cerut să prezinte declarațiile de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani
02.07.2025
15:35
428
Primul parc industrial multifuncțional din Glodeni deschide noi oportunități economice în regiune
02.07.2025
15:34
505
R. Moldova își consolidează apărarea spațiului aerian împotriva amenințărilor moderne: Guvernul aprobă o nouă lege de securitate.
02.07.2025
15:13
632
Agitație la AMDM: Dragoș Guțu renunță la funcția de director general, cu sprijinul majorității Guvernului
02.07.2025
14:49
471
Hamas cere predarea unui lider beduin acuzat de trădare în Gaza
02.07.2025
14:02
424
Ulrich Schmitt preia conducerea Misiunii Băncii Mondiale în Moldova din iulie 2025
02.07.2025
13:54
432
Fonduri substanțiale pentru agricultură: Peste 133 milioane de lei alocate în iunie pentru subvenții și investiții rurale în Republica Moldova
02.07.2025
13:36
461
MIDR și APOTA unesc forțele pentru a revoluționa transportul auto în Moldova

















































Actualitate
Parteneri
Descoperă
TOP




Punct de vedere NAȚIONAL
Sondaj
Prietenii noștri