Diviziuni interne în UE privind obiectivele climatice, pe fondul valului de căldură extremă

Comisia Europeană a propus miercuri menținerea obiectivului de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Cu toate acestea, propunerea include anumite "flexibilități" din cauza divergențelor dintre statele membre ale Uniunii Europene în lupta împotriva încălzirii globale. Aceste măsuri vin pe fondul temperaturilor extreme care sufocă Europa.

Comisarul european responsabil cu schimbările climatice, Wopke Hoekstra, a subliniat necesitatea "pragmatismului", dat fiind că discuțiile între cele 27 de state membre sunt "sensibile" din punct de vedere politic. Deși obiectivul principal este menținut, Comisia a introdus aceste flexibilități pentru a atrage chiar și statele membre mai sceptice.

ACHIZIȚIONAREA DE CREDITE INTERNAȚIONALE DE CARBON, LUATĂ ÎN CALCUL DIN 2036

De exemplu, începând cu 2036, Comisia este dispusă să considere achiziția de credite internaționale de carbon - până la 3% din total -, pentru a finanța proiecte internaționale. Organizațiile nonguvernamentale (ONG) se opun ferm, indicând că impactul real al acestor credite asupra reducerii emisiilor de CO₂ este discutabil. "3% nu este neglijabil. Pot fi sume considerabile, cheltuite în afară, în loc să fie utilizate pentru tranziția în Uniunea Europeană," spune un expert de la centru reflectie Strategic Perspectives, Neil Makaroff.

Makaroff recunoaște că se poate ajunge la un compromis politic și subliniază importanța menținerii obiectivului de 90%. Anul 2040 este crucial pentru UE, care vizează neutralitatea carbonului până în 2050. Este o transformare semnificativă ce va afecta atât industria, cât și viața cotidiană a europenilor. Aceste schimbari includ electrificarea transportului, reducerea utilizării combustibililor fosili, și renovarea energetică a clădirilor. "Ne menținem îndoit ferm angajamentul de a decarboniza economia europeană până în 2050", a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

CALENDAR STRICT

Adevăratele dificultăți abia acum încep pentru Comisie, care trebuie să convingă miniștrii Mediului într-o reuniune informală, programată pe 11 și 12 iulie, înainte de un vot posibil pe 18 septembrie. După aceasta, textul va fi înaintat Parlamentului European. Dezbaterile vor depinde mult de poziția Partidului Popular European, cea mai mare formațiune politică din legislativul european.

Comisia propune recompensarea mai bună a companiilor care capturează și stochează CO₂. De asemenea, le permite statelor membre să compenseze sectoarele mai poluante prin incurajarea celor performante. Speranța este ca obiectivul pentru 2040 să fie adoptat înainte de Conferința ONU pe tema schimbărilor climatice (COP30), planificată în noiembrie în Belem, Brazilia. Totuși, calendarul este extrem de strâns, iar negocierile vor fi dificile din cauza disensiunilor dintre statele membre.

Unele țări, precum Ungaria sau Cehia, își exprimă deschis rezervele față de ambițiile climatice, preferând să protejeze industriile mari. Italia, prin conducerea sa politica actuala, propune o reducere a emisiilor de doar 80-85% până în 2040. Pe de altă parte, statele membre precum Spania sau Danemarca, care tocmai a preluat conducerea semestrială a UE, sprijină Comisia.

"Flexibilitățile" propuse răspund solicitărilor Germaniei, conform acordului coaliției noului guvern al lui Friedrich Merz, în timp ce Franța adoptă o poziție ambiguă. Parisul nu se opune direct obiectivului de 90%, dar critică metoda pentru atingerea acestuia. Președintele francez, Emmanuel Macron, cere garanții privind decarbonizarea și sprijinirea industriei nucleare - elemente cheie în aceste negocieri.

Comisia a inclus în propunerea sa conceptul de "neutralitate tehnologică", valoros pentru Franța, dorind să plaseze energiile regenerabile și nucleare la egalitate în UE. Din perspectiva obligațiilor internaționale, Emmanuel Macron subliniază că UE trebuie să își mențină direcția până în 2030, nu 2040, la COP30 din Brazilia, în toamnă. "Să nu ne impunem prea multe constrângeri. Dacă avem acel obiectiv până în 2040 la Belem, este excelent, dar să-l acceptăm dacă durează mai mult," a spus Macron la Bruxelles.