Maia Sandu, reacție la raportul Congresului SUA: libertatea de exprimare nu apără conturile false și manipularea online

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat joi seara, într-o emisiune televizată, raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA, care sugera că Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni asupra reţelelor sociale pentru a „cenzura conţinut” în timpul alegerilor din mai multe state, inclusiv în Moldova. Şefa statului a subliniat că trebuie făcută o distincţie clară între libertatea de exprimare şi tehnicile de manipulare, inclusiv prin conturi false.

În emisiunea „Cutia neagră”, şefa statului a fost întrebată care este poziţia sa faţă de raportul publicat în SUA şi de interpretările apărute în spaţiul public.

„Libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boţi şi tot felul de alte chestii. Eu înţeleg că platformele vor să nu existe nicio reglementare, să nu le spună nimeni nimic, să facă bani şi de la cei care finanţează armate de boţi, ferme de boţi şi ce vreţi. Pentru ei, banul contează. Pentru noi, contează sănătatea democraţiei noastre şi democraţia este despre oameni şi libertatea de expresie este pentru oameni, indiferent dacă ne place nouă ce spun oamenii aceştia sau nu ne place”, a declarat Maia Sandu, citată de NewsMaker.md.

Maia Sandu a insistat că „problema cea mai mare e atunci când vorbim despre conturi false, care amplifică conţinut neautentic”. Ea a atras atenţia că în spatele acestor operaţiuni de manipulare online „stau bani foarte mulţi”. „Şi, noi ce? Trebuie să stăm şi să acceptăm aşa comportament, pentru că ei vor să facă bani şi vor să controleze?” a întrebat retoric Maia Sandu, sugerând că statele nu-şi pot permite pasivitatea în faţa acestor fenomene.

„Republica Moldova este o ţară mică. O platformă poate să vină şi să controleze aici tot spaţiul”, a avertizat şefa statului, subliniind vulnerabilitatea tarilor cu pieţe media reduse în faţa marilor reţele sociale.

Preşedinta s-a referit şi la cazul României. „Deci, în cazul României, TikTok, care are aproape două miliarde de utilizatori – deci de conturi unice – şi am avut un candidat care, în câteva zile, a ajuns să fie pe locul 9 între aceste două miliarde de conturi, cu zero cheltuieli. Deci, despre ce vorbim noi aici? (…) Repet, aceste platforme trebuie să respecte nişte reguli”, a punctat Maia Sandu, sugerând că este vorba de mecanisme netransparente care pot influenţa competiţia electorală.

Ulterior, când prezentatoarea emisiunii a precizat că argumentul companiilor este că acuzaţiile nu au fost probate printr-un demers în justiţie, şefa statului a răspuns: „În Republica Moldova avem multe probe şi le putem transmite fără griji”. Astfel, ea a lăsat să se înţeleagă că autorităţile dispun de suficiente date privind operaţiunile prin conturi false şi reţele coordonate.

Întrebată de ce această comisie din Congresul SUA a emis un asemenea raport, Maia Sandu a sugerat existenţa unor interese de afaceri şi a unui lobby puternic. „Nu ştiu cine e în comisie, dar ştim că în Statele Unite sunt platforme, sunt proprietari de platforme. E foarte clar că de aici vine, de la aceste platforme şi de la proprietarii platformelor, vin aceste solicitări”, a arătat Maia Sandu. „Noi trebuie să ne apărăm democraţia noastră şi, repet, libertatea de exprimare este pentru oameni, nu pentru conturi false”, a insistat ea.

Pe 3 februarie, Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA a publicat un raport interimar în care se menţiona că instituţiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra reţelelor sociale, în scopul cenzurării conţinutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influenţare a alegerilor din mai multe state, inclusiv în Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic şi anumite mesaje în campaniile electorale.

În reacţie, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri digitale, Thomas Reigner, a respins categoric afirmaţiile din raportul american. „În legătură cu cele mai recente acuzaţii de cenzură: nonsens purt. Complet nefondate”, a declarat Regnier. Oficialul a mai subliniat că „libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, adăugând că legea privind conţinutul online din 2023 – Digital Services Act (DSA) – „protejează acest drept împotriva marilor companii din domeniul tehnologiilor”.

Aceste companii, în special platforma X deţinută de Elon Musk, se află într-un conflict deschis cu autorităţile europene, care le-au aplicat amenzi considerabile pentru încălcarea prevederilor DSA şi pentru refuzul de a respecta normele privind moderarea conţinutului.

Şi preşedintele Nicuşor Dan a comentat raportul comisiei din Congresul SUA, subliniind că România nu este subiectul principal al documentului, iar referirile la adresa ţării apar strict contextual, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare şi reglementarea platformelor. Şeful statului român a arătat că, indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale în România a fost un act juridic intern de protecţie a ordinii constituţionale în faţa unei ameninţări asimetrice. Decizia s-a bazat pe evaluările instituţiilor de securitate naţională şi pe autoritatea Curţii Constituţionale a României.

El a mai subliniat că ingerinţele Federaţiei Ruse în procesele electorale din ţările europene, inclusiv din România, au fost evidenţiate în rapoarte oficiale ale NATO, ale Uniunii Europene şi ale Guvernului Marii Britanii, iar aceste constatări întăresc argumentul pentru măsuri ferme de protejare a proceselor democratice.