Maia Sandu, apel în Parlamentul Letoniei: Moldova își apără democrația în fața Rusiei și cere sprijin pentru aderarea la UE

Dzimtā valoda ir māte, māte

Dzimtā valodā vīns vēl saldāks

Dzimtā valodā pasmejies pie sevis pats.

Veți recunoaște aceste cuvinte. Dar ele nu au fost scrise în letonă.

Au fost scrise în română.

În limba ta ți-e dor de mama. Vinul e mai vin și prânzul e mai prânz. Doar în limba ta poți râde singur. Și doar în limba ta te poți opri din plâns.

Au fost scrise în română de un poet moldovean, Grigore Vieru, în anii ’60. Atunci, sub regimul sovietic, limbii noastre i se dăduse un alt nume. A-i spune numele adevărat era un act de sfidare, o declarație limpede că un popor există atâta vreme cât există limba sa.

În 1985, pe măsură ce Letonia își recăpăta independența, trupa Līvi a preluat poemul și l-a pus pe muzică în letonă. Gândiți-vă la asta: două țări, două limbi fără rădăcini comune, dar unite de aceeași voință încăpățânată. Refuzul de a fi suprimate.

Moldova este astăzi aici datorită acestei încăpățânări. Refuzul de a accepta că locul nostru ar fi oriunde altundeva decât acolo unde am aparținut dintotdeauna: în familia europeană.

Stimată doamnă Președintă, stimați membri ai Parlamentului,

Mă aflu în fața dumneavoastră în numele unui popor care duce aceeași luptă pe care ați dus-o și dumneavoastră, pe același front, într-o lume mai dură și mai instabilă. Recuperăm ceea ce ne-a fost luat.

În august 1939, doi oameni s-au așezat la masă la Moscova și au împărțit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, prin familii, prin vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus. A stabilit ceva monstruos: că anumite popoare vor aparține unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată.

Letonia știe acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Țara a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia. Nu pentru că au comis crime, ci doar pentru că erau letone.

Povestea Moldovei este similară și a fost scrisă de aceeași mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră, redenumită. Istoria noastră, rescrisă. Legăturile cu România și cu Europa au fost tăiate deliberat și sistematic.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus. Moldova a ieșit mai divizată. Deceniile sub Imperiul Rus și apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conștiința de sine.

Un popor nesigur de sine nu ajunge ușor la un acord despre locul său în lume. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puțin europeni, ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Acum recuperăm.

Iar consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi cu adevărat anulate până când fiecare țară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârșit acasă.

Stimați membri,

Uniunea Europeană a fost ancora noastră în ultimele două decenii. Am depus cererea de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina. A fost modul nostru de a spune, fără ambiguitate, de partea cui suntem. În 2024 am deschis negocierile de aderare.

Vă ajungem din urmă. În pofida campaniei susținute a Rusiei de a ne ține pe loc și în afara UE, oamenii din Moldova și-au făcut alegerea nu o dată, ci de trei ori în doi ani: la referendumul constituțional în favoarea aderării la UE, la scrutinul prezidențial și la alegerile parlamentare. De fiecare dată presiunea a fost mai mare. Totuși, de fiecare dată, oamenii noștri au ales Europa.

Ne ținem de cuvânt.

În trei ani, Moldova a trecut de la o dependență de o sută la sută față de gazul rusesc la zero. Reformăm justiția din temelii. Evaluăm judecători și procurori. Consolidăm instanțe care asigură răspundere reală în fața legii. Reformăm în profunzime sistemul de combatere a corupției. Închidem portițele legale exploatate de Rusia, dotăm instituțiile noastre pentru a urmări finanțările ilicite și ne aliniem legislația, pas cu pas, la standardele europene.

Comisia Europeană spune că suntem cel mai bun elev din clasă. Iar noi ne mișcăm și mai repede.

Aceasta este oglinda caracterului unei țări care și-a făcut alegerea și înțelege ce este în joc. Nu este o țară care cere favoruri, ci una care cere ceea ce a avut Letonia: șansa de a încheia călătoria deja începută.

Onorată asistență,

Letonia a parcurs această călătorie în timp de pace. Noi o facem cu un război la ușă, cu o Rusie mai agresivă decât a fost în ultimele decenii și cu o lume mai instabilă decât și-ar fi dorit oricare dintre noi.

Pe acest fundal, Rusia a încercat să preia Moldova. Nu prin forță, ci prin procesele noastre democratice. Iar în acest scop, alegerile sunt instrumentul perfect.

Strategia Moscovei a fost sistematică. Testată mai întâi la alegeri regionale și locale. Ajustată. Apoi desfășurată pe deplin în campania noastră prezidențială și în referendumul pentru UE, care a trecut în ciuda interferențelor masive. Dar adevărata miză au fost alegerile parlamentare: preluarea parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Rusia, zdrobirea democrației noastre, tragerea Moldovei înapoi într-o zonă gri și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei.

Atacul a fost greu de respins pentru că a exploatat exact elementele care fac democrația demnă de apărat. Libertatea de asociere a devenit un instrument pentru fabricarea de partide instantanee. Șapte partide finanțate de Kremlin au fost înființate în trei ani, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Unul a fost declarat neconstituțional. Moscova a creat imediat clone. Una dintre ele a fost lansată oficial chiar la Moscova.

Libertatea de întrunire s-a transformat în proteste plătite. Anchetatorii au găsit liste de participanți, rute de transport, plicuri cu bani. Pe măsură ce se apropia ziua alegerilor, oamenilor li se ofereau deschis până la trei mii de euro pe lună pentru a participa la proteste.

Libertatea religioasă a devenit un canal de recrutare. Preoți trimiși în așa-zise pelerinaje în străinătate s-au întors instruiți cu privire la mesaje politice și influență pe rețelele sociale. Iar chiar în ziua alegerilor, presa independentă și infrastructura electorală au fost vizate de atacuri cibernetice, cu intenția clară de a crea impresia că guvernul, nu Rusia, interferează cu rezultatele.

În același timp, mașinăria de dezinformare a funcționat la scară industrială. Mesajul Kremlinului spunea că Europa înseamnă război, că guvernul vinde țara, că Președinta este implicată în trafic de copii. O fermă de troli cu 100 de conturi TikTok a acumulat peste cincizeci și cinci de milioane de vizualizări, într-o țară de doar două milioane și jumătate de oameni.

Oficialii care protejau integritatea alegerilor au fost amenințați. Procurorii care investigau corupția electorală și judecătorii din aceste dosare au primit amenințări cu moartea.

Toate acestea au fost alimentate de fluxuri fără precedent de bani ilegali. Când canalele convenționale au fost blocate, operațiunea s-a mutat spre criptomonede. Un singur portofel cripto, descoperit de instituțiile noastre, conținea peste o sută de milioane de euro, fonduri direcționate către ferme de troli, mass-media false, proteste și cumpărare de voturi. Estimăm că Rusia a mobilizat fonduri ilegale echivalente cu aproximativ două procente din PIB-ul nostru pentru a influența acele alegeri, dublu față de cât a cheltuit pentru a distorsiona referendumul nostru privind aderarea la UE cu un an înainte.

Am învățat că instrumentul său cel mai periculos nu este cel care flutură deschis steagul rus. Acea amenințare este vizibilă, iar amenințările vizibile pot fi combătute.

Forma mai periculoasă de interferență nu vine mereu îmbrăcată în culorile Rusiei. Uneori poartă hainele îndoielii rezonabile. Pune întrebări: de ce să cheltuim atât de mult pe apărare? Nu ar trebui să vorbim cu Moscova, în loc să o confruntăm? Nu ne afectează sancțiunile pe noi mai mult decât pe ei? Aceste întrebări nu sunt întotdeauna puse cu rea-credință. Dar, în mâinile greșite, devin instrumente pentru a eroda voința unei societăți de a se apăra.

Și uneori scopul nu este alegerea candidatului Rusiei. Scopul este să se genereze suficient zgomot, suficient cinism, destulă oboseală, astfel încât, în momentul deciziei, o societate să nu mai poată acționa cu claritate.

Ce ne protejează de toate acestea? Din experiența noastră: prevenția, expunerea și coerența. Un răspuns al tuturor structurilor și al întregii societăți. Toate instituțiile lucrând ca una. Jurnaliști care au mers sub acoperire și au arătat cum funcționează din interior rețelele de influență rusă. Și, mai presus de toate, instrumentul care s-a dovedit esențial: urmărirea banilor.

Urmăriți banii, iar linia dintre democrația autentică și interferența malignă devine clară. Este acesta un partid finanțat de cetățeni sau de transferuri venite din străinătate? Este aceasta o dezbatere reală sau una amplificată de algoritmi și ferme de troli? Este acesta un protest născut din convingere sau alimentat de bani? Răspunsurile nu vin întotdeauna ușor. Dar ele, până la urmă, vin.

Împărtășesc aceste lucruri pentru că Moldova a fost un laborator, iar Rusia va învăța din eșecurile sale și își va calibra strategia pentru următoarea țintă. Forma concretă va fi diferită. Logica de bază va rămâne.

Doamnelor și domnilor,

Astfel ajung la faptul că aderarea Moldovei la UE nu este doar despre Moldova.

Moldova are 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Ucraina rămâne scutul nostru. În fiecare zi în care Ucraina rezistă, Moldova rezistă. Suveranitatea ucraineană nu este separată de suveranitatea Moldovei, ci o asigură. Moldova nu va uita acest lucru.

Letonia a fost unul dintre cei mai principiali susținători ai Ucrainei încă din primele ore ale invaziei, oferind mai mult, raportat la dimensiunea sa, decât aproape orice altă țară. Pentru că înțelegeți, din memorie trăită, ce înseamnă când o putere imperială decide că un vecin nu are dreptul să existe. În numele Republicii Moldova vă spun: vedem acest lucru. Vă suntem recunoscători. Și suntem alături de dumneavoastră în această privință.

Adăpostim ucraineni, oferim ajutor umanitar, instruim genişti și ne facem auzită vocea în sprijinul Ucrainei la fiecare for internațional. Dorim să fim parte a coaliției de voință care să contribuie la securizarea Ucrainei după încheierea războiului.

Sprijinirea Ucrainei, ancorarea Moldovei în Uniunea Europeană și apărarea integrității democrațiilor noastre nu sunt trei obiective separate. Ele au aceeași logică strategică. O Europă serioasă în privința securității sale trebuie să fie serioasă și în privința vecinătății sale estice. Nu poate sprijini Ucraina cu o mână și, cu cealaltă, să lase națiuni democratice în zone gri. Și nu poate avertiza cetățenii despre forțele care încearcă să-i divizeze, lăsând în același timp acele forțe să aibă o țintă ușoară chiar la granițele sale.

Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Nu este un act de generozitate. Este un act de coerență strategică.

Stimați membri,

Poemul lui Grigore Vieru a supraviețuit imperiului care a încercat să-l reducă la tăcere. A fost tradus în letonă și a devenit parte a renașterii dumneavoastră naționale. Nu este o coincidență, nici o simplă curiozitate. Ne spune un adevăr: am fost mereu de aceeași parte. Am fost ocupați de un imperiu pe care niciunul dintre noi nu l-a ales. Dumneavoastră v-ați regăsit drumul înapoi spre Europa. Noi suntem pe același drum și aproape am ajuns.

Vocea Letoniei la Bruxelles poartă greutatea unei țări care a făcut această călătorie și nu a uitat ce este în joc. Folosiți vocea dumneavoastră în Consiliul European, în fiecare sală unde se decide viitorul nostru. Nu doar pentru Moldova. Ci pentru că aceleași forțe care încearcă să împiedice Moldova să adere la UE vor încerca, în toate modurile posibile, să divizeze Europa. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență.

Aproape am ajuns. Ajutați-ne să încheiem călătoria.

Paldies. Vă mulțumesc.