VIDEO // Andrian Candu, la dezbaterile privind sistemul mixt: „În R. Moldova, o singură lege a fost votată de 100 de deputați”

În R. Moldova, o singură lege a fost aprobată cu votul a 100 de deputați, iar cele mai importante decizii s-au luat, de regulă, cu votul a 60 - 70 de deputați. În acest fel a încercat să explice spicherul Andrian Candu astăzi, în cadrul dezbaterilor privind sistemul mixt, organizate la Parlament, de ce nu poate fi atins un „consens larg” în privința acestei chestiuni, așa cum recomandă Comisia de la Veneția.

Candu a spus că a cercetat arhiva Parlamentului, iar cazul acestui consens din Parlament s-a întâmplat în anul 2005 și viza un proiect de lege cu privire la Transnistria: „Așa este societatea noastră”.

Spicherul a dat citire tuturor recmandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de lege care vizează sistemul mixt și a anunțat că este de acord cu majoritatea acestora, urmând să fie găsite soluții care, după consultări publice, vor fi incluse în proiectul de lege pentru lectură finală.

Potrivit lui Andrian Candu, deputații vor trebui să depună declarații de venituri și interese, pentru ca societatea să poată verifica dacă aceștia s-au îmbogățit pe timpul mandatului și a exclude, astfel, temerea Comisiei de la Veneția că oamenii de afaceri i-ar putea influența.

Totodată, democratul a spus că, pentru excluderea politizării creării circumscripțiilor electorale, ar putea fi creată o comisie independentă, la recomandarea Comisiei de la Veneția, cel mai probabil în subordinea Guvernului, din oameni de știință din domeniul geografiei, sociologiei, dar și reprezentanți ai partidelor și minorităților etnice care să traseze granițele viitoarelor circumscripții, ce vor fi stabilite cel târziu cu un an înaintea alegerilor.

„Asta ar însemna că, până la finele lunii octombrie curent, circumscripțiile trebuie să fie constituite și făcute publice”, a spus șeful Parlamentului. Potrivit aceleiași surse, proiectul de lege în lectura a doua trebuie să conțină criterii clare de stabilire a circumscripțiilor din Transnistria și din străinătate și de reprezentare a femeilor în viitorul Legislativ.

În privința votului din străinătate, Candu a făcut referire la experiența României care alocă anumite cote în Legislativ pentru circumscripțiile create în străinătate, cum ar fi pentru Europa de Est, Europa de Vest, SUA și Canada etc. Comisia de la Veneția nu recomandă majorarea numărului de buletine de vot până la 5 000 într-o secție de vot din străinătate, dar propune găsirea modalității pentru a crea mai multe secții de vot.

Referitor la recomandarea privind micșorarea pragului electoral, spicherul a spus că în Europa există mai multe exemple și că, de regulă, țările care se confruntă cu separatismul au praguri electorale înalte.

Totodată, Comisia de la Veneția propune alocarea de cote în Parlament și pentru minoritățile etnice, iar acolo unde acestea sunt compacte, cum ar fi raionul Taraclia unde locuiesc etnici bulgari, să fie create circumscripții distincte, chiar dacă nu ating numărul de alegători stabilit pentru o circumscripție electorală.

Șeful Partidului Social Democrat, Sergiu Corobceanu, a criticat proiectul de lege, spunând că acesta reprezintă „interesul unui singur partid”, cel al Partidului Democrat, și a propus ca problema schimbării sistemului electoral să fie supusă unui referendum. Potrivit lui, posibilitatea ca o persoană să candideze și în circumscripții, și pe listele de partid, precum și organizarea alegerilor pentru cetățenii din Transnistria sunt punctele slabe ale acestui proiect.

Lidera Partidului Național Liberal, Vitalia Pavlicenco, a propus excluderea pargului electoral și a cerut să fie luate în calcul observațiile anterioare ale Curții Constituționale de după alegerile prezindențiale din toamnă cu privire la implicarea bisericii în scrutin, votul din străinătate etc.

Primărița comunei Budești, suburbie a capitalei, Nina Costiuc, a pledat pentru schimbarea sistemului electoral, dar a propus ca listele electorale ale partidelor să fie deschise, astfel încât „să poată fi votat omul, nu sigla de partid”, precum și să fie eliminat pragul electoral pentru candidații independenți. Tot Costiuc a solicitat ca proiectul de lege să conțină prevederi clare pentru partide privind reprezentarea femeilor în Parlament, iar socialistul Vasile Bolea a adus exemplu din alte state unde partidele sunt stimulate în acest sens prin alocări mai mari de la bugetul de stat.

Alți vorbitori la dezbateri s-au pronunțat împotriva alocării de cote în Parlament pentru minoritățile etnice, fiindcă trebuie să pornim de la principiul că „toți suntem cetățeni ai R. Moldova”, iar alții - pentru diasporă.

Pavel Postică de la Asociația „Promo-Lex” a citit declarația a 18 organizații neguvernamentare care anunță că nu vor participa la aceste discuții, pentru că sunt împotriva schimbării sistemului electoral, și solicită ca actualul sistem proporțional să fie îmbunătățit, luând în calcul observațiile Curții Constituționalede după alegerile prezidențiale din toamna trecută. Expertul a amintit datele sondajelor în care numai 17% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea sistemului mixt.