Limbajul Gen Z, de la protestele „Cockroach Janta Party” la dezbaterile din Parlamentul Indiei

Limba generatiei tinere din India, mereu conectata online, a patruns in sfarsit intr-una dintre cele mai vechi institutii ale tarii.

La doar cateva zile dupa ce un val de proteste conduse de tineri a dus la demisia ministrului Educatiei, Dharmendra Pradhan, in parlamentul Indiei a inceput sa se vorbeasca pe limba protestatarilor.

„Delulu.” „FOMO.” „Clock it.”

Pana de curand, aceste expresii apartineau aproape exclusiv comentariilor de pe Instagram, conversatiilor din grupurile de chat si paginilor de meme. Marti insa, ele au rasunat in plenul Lok Sabha, camera inferioara a parlamentului.

In timp ce deputatii dezbateau un nou proiect de lege impotriva scurgerilor de subiecte la examene, prezentat de guvern dupa saptamani de proteste organizate de Cockroach Janta Party (CJP), jargonul Gen Z a circulat liber prin sala.

Shrikant Shinde, din partidul Shiv Sena, a acuzat opozitia ca este „MIA” – missing in action – prinsa de „FOMO”, teama de a pierde ceva important, pentru ca in final sa devina „delulu”, prescurtare folosita de Gen Z pentru a descrie pe cineva rupt de realitate.

La randul sau, liderul Congresului, Deepender Singh Hooda, a invocat sloganele virale ale protestelor, in special expresia absurda „waste-guna-huiya”, un meme voit lipsit de sens, devenit popular in timpul manifestatiilor, pentru a ironiza guvernul.

Nici reprezentantii puterii nu au ezitat sa imbratiseze lexicul internetului.

Bansuri Swaraj, deputata a partidului de guvernamant Bharatiya Janata Party (BJP), a declarat ca premierul Narendra Modi a „clocked it” – expresie Gen Z pentru momentul in care nimeresti solutia ori intelegi exact problema – prin faptul ca a introdus acest proiect de lege.

Un alt deputat, Tejasvi Surya, a acuzat opozitia ca este „delulu” pentru ca critica proiectul, desi nu a reusit sa adopte reforme similare atunci cand se afla la putere.

De cealalta parte a salii, lidera opozitiei Supriya Sule s-a indepartat pentru scurt timp de fondul dezbaterii, uimita de ciudatenia situatiei.

„Why are we getting into the lingo of Gen Z?”, a intrebat ea. Cateva momente mai tarziu insa, a ajuns sa foloseasca si ea termenul „delulu”.

A fost un moment neobisnuit. O miscare inceputa online, alimentata de meme-uri si clipuri scurte pe Instagram, nu doar ca provocase demisia unui ministru din cabinet, dar parea acum sa schimbe si limbajul dezbaterilor parlamentare care au urmat.

CJP a luat nastere initial ca un colectiv satiric pe internet. Insa indignarea fata de presupusele nereguli din organizarea examenelor a transformat rapid grupul intr-un punct de mobilizare neasteptat pentru frustrari mult mai largi: somaj, institutii in declin, indiferenta politica. Totul exprimat intr-un limbaj diferit.

Miscarea s-a organizat pe WhatsApp, s-a coordonat pe Telegram si a prins viata pe Instagram. Politica ei s-a desfasurat prin „fit checks” – prezentarea tinutei –, prin clipuri „Get Ready With Me”, vloguri la persoana intai, meme-uri si montaje pline de ironie. Protestele se transformau in reel-uri in doar cateva ore, strangeau milioane de vizualizari si scoteau tot mai multi tineri in strada.

Reactia guvernului a inceput treptat sa se desfasoare pe aceleasi platforme. Modi, a carui ascensiune politica este de multa vreme legata de social media, a intrat in lupta digitala cu clipuri tip selfie si apeluri directe catre tineri, pe masura ce protestele castigau amploare.

Ulterior, unii deputati din opozitie au ironizat in parlament aceste eforturi, sustinand ca este mult mai simplu sa schimbi unghiul camerei, decat sa raspunzi sincer preocuparilor studentilor.

Ar fi tentant sa vedem in toate acestea dovada ca politica indiana a descoperit brusc generatia Z.

Insa Rahul Verma, politolog la Centre for Policy Research, avertizeaza ca nu ar trebui sa tragem concluzii exagerate dintr-o singura dezbatere parlamentara.

Politicienii au imprumutat mereu limbajul culturii populare, sustine el.

„Ei inteleg unde se afla electoratul lor. Asta este treaba lor.”

Exemplele se intind pe decenii.

Discursurile parlamentare s-au inspirat de multa vreme din cricket, publicitate si cinemaul popular. In 2019, replica „How's the josh?” a sarit din filmul „Uri: The Surgical Strike”, un succes inspirat de operatiunea militara transfrontaliera a Indiei din 2016 impotriva Pakistanului, direct in limbajul politic. Initial strigat de adunare al soldatilor in film, sloganul a ajuns sa rasune la mitingurile electorale si in Parlament.

Prin urmare, limbajul poate fi nou, argumenteaza Verma, dar instinctul din spatele lui nu este deloc nou.

Mai degraba decat sa marcheze o schimbare fundamentala in politica Indiei, folosirea jargonului online pare sa reflecte, spune el, un lucru pe care politicienii l-au facut dintotdeauna: incearca sa vorbeasca pe limba alegatorilor pe care vor sa-i cucereasca.

Totusi, slangul de pe internet este altceva. Spre deosebire de o replica memorabila din Bollywood sau de un cliseu din cricket, el nu este creat de scenaristi ori eroi sportivi. Iese din interactiunile a milioane de utilizatori online, evolueaza colectiv, se transforma cu viteza uluitoare si adesea dispare la fel de repede cum a aparut.

Asta, explica antropoloaga digitala Payal Arora, face ca patrunderea lui in parlament sa fie semnificativa.

„Limbajul este adesea primul lucru pe care politica il imprumuta atunci cand incearca sa se conecteze cu un nou segment de public”, spune ea.

Dar a imprumuta vocabularul unei generatii este, sustine ea, mai usor decat a te confrunta cu frustrarile care l-au nascut.

Folosirea jargonului Gen Z indica „constientizare culturala, nu neaparat transformare politica”.

In zilele de dupa incheierea protestelor, guvernul pare tot mai stangaci in fata „vietii de dupa” a miscarii in mediul digital. Autoritatile au cerut inlaturarea anumitor continuturi legate de proteste, iar politia a deschis dosare impotriva unor studenti si activisti implicati in manifestatii.

Liderii CJP acuza guvernul ca incearca sa intimideze protestatarii, iar retragerea acestor dosare a devenit una dintre principalele lor revendicari dupa demisia lui Pradhan. Ei au avertizat ca vor reveni in strada daca aceste cazuri nu vor fi anulate.

Umorul online al miscarii a devenit, in acelasi timp, unul dintre cele mai disputate aspecte.

Criticii sustin ca meme-urile, limbajul trivial si glumele ireverentioase au banalizat o campanie care lupta pentru intarirea sistemului de educatie al Indiei.

Sustinatorii insista insa ca ironia este pur si simplu limbajul unei generatii crescute online. Ca umorul si cererile de responsabilizare pot coexista confortabil pe acelasi ecran.

Ramane de vazut daca noul vocabular al parlamentului va rezista in timp. Slangul de pe internet se misca repede, iar tendintele dispar adesea la fel de brusc cum apar.

O protestatara din CJP, care a preferat sa ramana anonima, spune ca a fost departe de a fi impresionata auzindu-i pe politicieni adoptand jargonul Gen Z.

„Speaking our language isn't going to impress us without meaningful change”, a spus ea. „We want accountability, not politicians trying to copy us. That's cringe.”

„We didn't ask them to speak like us”, a adaugat. „We asked them to listen.”